Cunoscuta revistă franceză  „Madame Figaro” consideră Bucureştiul una dintre cele mai „cool” destinaţii din Europa. De ce merită vizitat

Cunoscuta revistă franceză  „Madame Figaro” consideră Bucureştiul una dintre cele mai „cool” destinaţii din Europa. De ce merită vizitat

FOTO: Arhivă

Revista „Madame Figaro”, una dintre cele mai citite săptămânale din Franţa, a publicat un amplu reportaj în care compară Bucureştiul cu Berlin şi îl consideră o destinaţie „cool” datorită autenticităţii sale.

În percepţia jurnaliştilro de la „Madame Fiagaro”, capitală României este un loc încărcat de istorie.  Palate, vile somptuoase, ateliere, fabrici abandonate şi hangare transformate, îi duc pe vizitatori cu gândul la fostul Berlin de Est. „Bucureştiul îşi caută drumul într-un stil arhaic”, consideră „Madame Figaro”.

Viaţă de noapte este agitată, terasele restaurantelor atrag numeroşi tineri, artă stradală îmbracă zidurile...Bucureştiul este în continuă mişcare.

„De-a lungul istoriei, Bucureştiul şi Berlinul au demonstrat că au legătură. Sunt două oraşe populate cu oameni de pretutindeni, ale căror elite au fugit pentru a scapă de dictatură - comunistă sau nazistă. Azi, Bucureştiul îşi caută drumul la fel că Berlinul", consideră comisarul general din partea română pentru Sezonul Franţa-România, Andrei Ţărnea.

În apropierea vechiului cartier evreiesc, există locuri pline de artă, foarte sic. Casele frumoase în stil neoromânesc, unele abandonate de zeci de ani, aşteaptă doar antreprenori hotărâţi.

Madame Figaro descrie Galeria Suprainfinit, de pe stradă Mântuleasa 22, unde Suzana Vasilescu, fondatoarea să, prezintă lucrările a doi artişti germani. Puţin mai departe se află galeriile Gaep şi Anca Poteraşu, ambele adăpostite în case vechi, salvate de la demolare.

După mulţi ani petrecuţi la Paris, Andrei Breahna a decis să se întoarcă la Bucureşti în 2013. În 2014 a deschis Galeria Gaep, unde expun artişti din Europa de Est.

„Există artişti ce trebuie descoperiţi peste tot. Nu sunt încă în galerie, trebuie să îi găsim, să îi expunem. Clasa de mijloc din România are acum apartamente, maşini, călătoreşte. Îi lipseşte doar artă contemporană pentru a se situa la nivel european. Noi o să i-o oferim şi atunci vom exportă cultură românească", a declarat Breahna.

Anca Poteraşu a deschis prima să galerie în apartamentul ei de doar 20 de metri pătraţi. Acum, galeria să se află într-o casă magnifică, construită în secolul al XIX-lea. „Cu aceşti 90 de metri pătraţi vreau să atrag artişti străini în Bucureşti, pe care îi iubesc. Îmi place să simt că sunt viitorul", afirmă Anca Poteraşu.

În inima oraşului se află Palatul Universul (pe stradă Ion Brezoianu 23-25), într-o clădire industrială ce include start-up-uri, ateliere, cafenele, sala de teatru.

În nordul Bucureştiului găsim Combinatul Fondului Plastic (Stradă Baiculesti 29), unde se află mai multe ateliere de producţie, mai scrie „Madame Figaro”.

Acolo găsim şi Galeria Sandwich, într-un spaţiu format din tablă ruginită. Alexandru Niculescu, cofondator al galeriei, spune că urmează să organizeze o expoziţie într-un garaj şi o vânzare de lucrări în stradă. „Românii iubesc noutatea", precizează el.

Şi între toate aceste iniţiative, Muzeul de Artă Recentă reprezintă o excepţie, fiind primul muzeu privat de artă din România. Finanţată de un magnat din industria farmaceutică, această „navă” din cărămidă neagră a fost construită de arhitectul Youssef Tohme. Acesta a păstrat structura reşedinţei fostului lider comunist Ana Pauker.

Muzeul de Artă Recentă stârneşte controverse, ridicând mai multe semne de întrebare: De unde vin banii? Lucrările sunt autentice? Cu toate astea, muzeul aflat pe bulevardul Primăverii 15 este superb şi merită vizitat.

Un tur al Muzeului Naţional de Artă Contemporană este, de asemenea, necesar. Situat într-o aripa a uriaşului Palat al Parlamentului, construit de fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu, cuprinde aproximativ 10.000 de lucrări. „Locaţia muzeului este catastrofală. Cel mai mult deranjează starea deplorabilă a construcţiei: încălzirea are probleme mari, instalaţia sanitară la fel”, recunoaşte directorul sau, Călin Dan, care ocupă această funcţie de cinci ani.

Călin Dan îşi doreşte că Bucureştiul să apară pe harta artei europene, dar spune că există momentan multe puncte slabe. Lipsesc, de exemplu, finanţarea şi o presă de artă de calitate.

„În zece ani au fost vreo 15 miniştri de Cultură. Cel aflat acum în funcţie este specializat în matematică", spune, la rândul sau, Andrei Breahna, proprietarul galeriei Gaep.

Cu toate acestea, Jean-Jacques Garnier, comisarul francez al Sezonului Franţa-România, este optimist. "Piaţă de artă este cu siguranţă fragilă, dar România are multe nume mari, precum Ovidiu Sandor, Ciprian Mureşan sau Adrian Ghenie, cunoscuţi în lumea întreagă. Comercianţîi sunt în căutarea talentului, iar Bucureştiul a intrat în dans", spune Jean-Jacques Garnier.

Paradoxal, farmecul acestei capitale este chiar faptul că nimic nu este globalizat. Nu trebuie să căutaţi tot ce gasiţi pe toate străzile din lume. Bucureştiul este, încă, autentic. Cu cele 450 de clădiri în stil modernist, este o mâna arhitecturală. Haosul său urban este magnific. Chiar şi cea mai mică plimbare reprezintă o explorare.

„Dacă Praga şi Budapesta, cu stilul lor, sunt simfonii ale lui Beethoven sau Mozart, Bucureştiul este un free jazz", spune Silviu Dancu, responsabilul de comunicare al Muzeului de Artă Recentă. Şi, dintr-un motiv întemeiat, atât jazz-ul, cât şi tehno îşi au reşedinţa în Bucureşti.

Bucureştiul chiar şi-a creat stilul. „Oraşul este atât de atractiv, încât cei care îl descoperă revin", spune proprietarul unui lanţ de restaurante din Capitală.

Aşadar, focuri de artificii sau petarde? Vom vedea peste câţiva ani. Deocamdată, acest oraş decolează, cometează  „Madame Figaro”. Sau, pe scurt, cum spune Anca Poteraşu, cea care a înfiinţat galeria de artă ce îi poartă numele: „Bucureştiul este, cu siguranţă, nouă destinaţie cool din Europa”.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: