Cum au votat bucureştenii de-a lungul timpului: PSD-ul şi-a pierdut credibilatea după 1992, iar în 2009 Băsescu a rămas fără bonusul din Capitală

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În Bucureşti, ca în restul României, profilul electoratului s-a schimbat de-a lungul timpului, iar astăzi cei mai mulţi dintre oameni află informaţii despre programele propuse de aspiranţii la scaunul de la Cotroceni prin intermediul internetului. Cu toate acestea, susţin sociologii, candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2014 nu au inclus în programele lor şi internetul, deşi este una dintre cele mai puternice surse de informare.

Aşadar, alegerile din anul 1990, atunci când bucureştenii au ieşit într-un număr impresionat la urne, au rămas în istorie, iar politologii vorbesc despre o situaţie cu care, probabil, nu ne vom mai întâlni niciodată. În 1990, peste 85 la sută dintre românii cu drept de vot au ieşit să-şi voteze preşedintele în mod liber, după ce ani de-a rândul le-a fost impus un conducător. Aşadar, spune politologul Cristian Pârvulescu, votul bucureştenilor din 1990 a fost unul încărcat de speranţă, orăşenii fiind convinşi că ar putea aduce un preşedinte mult mai bun la cârma ţării. 

„Din 1992, oponenţii PSD-ului au început să fie puternici în Bucureşti“

Profilul electoratului din Bucureşti se schimbă semnificativ de-a lungul vremii, iar printre motivele principale se numără şi faptul că imediat după Revoluţie mulţi locuitori ai Capitalei părăsesc ţara. „Din Bucureşti o parte a oamenilor sunt plecaţi să muncească în străinătate şi chiar dacă sunt înscrişi în liste ei nu mai participă la vot la următoarele alegeri“, aşa explică politologul un motiv al scăderii numărului de bucureştenii care vor participa după 1990 la alegeri. 

Un alt aspect important înregistrat în rândul bucureştenilor ţine de faptul că, de-a lungul vremii, aici se găseşte un număr semnificativ de oponenţi ai PSD-ului, după cum precizează sociologul Barbu Mateescu. „În Bucureşti se petrece un fenomenomen interesant, dar cred că niciun partid nu a încercat să vadă exact de ce votează bucureştenii cum votează. La primele alegeri, în 1990, Bucureştiul nu a ost un loc în care Ion Iliescu să aibă probleme. Problemele de aici au apărut după 1992, când a început o respingere a PSD-ului, respectiv a lui Iliescu“, susţine sociologul.

Iliescu şi Constantinescu, dezamăgiri pentru bucureşteni

Barbu Mateescu povesteşte că în general românii au aşteptări foarte mari de la cel pe care îl votează şi care urmează să conducă ţara în perioada următoare, motiv pentru care este foarte greu ca un candidat care a câştigat alegerile prezidenţiale să îşi păstreze puterea, punând mână pe un alt mandat. 

În 1996, bucureştenii au votat pentru Emil Constantinescu, aşa cum au făcut majoritatea locuitorilor din ţară. Aşadar, Emil Constantinescu ajungea să ocupe scaunul de la Cotroceni pe 17 noiembrie 1996 cu 7.057.906 voturi, mai puţine voturi decât obţinea Iliescu în anul 1992, dar care reprezentau 54% din opţiunile alegătorilor.

„Bucureştenii, dar se aplică în cazul românilor în general, au aşteptări colosale de la cei pe care îi votează. Întâi au avut aşteptări de la Iliescu, apoi de la Constantinescu şi au simţit că sunt dezamăgiţi. Uşor-uşor a scăzut prezenţa la vot în Capitală, dar cred că s-a ajuns la un electorat experimentat şi nu cred că prezenţa la vot va scădea şi mai mult de acum. Desigur, ar putea scădea şi mai tare din cauze demografice, dar asta nu ţine de politică“, explică sociologul prezenţa din ce în ce mai mică la urne a bucureştenilor.

În 2009, Bucureştiul n-a mai fost bonusul lui Băsescu

Treptat, pe scena politică a început să îşi facă prezenţa din ce în ce mai mult Traian Băsescu. În aceste condiţii, bucureştenii nu au ezitat ca în 2004 să îi acorde votului actualului preşedinte al ţării, care a câştigat şi alegerile prezidenţiale din 2009. Cu toate acestea, spune sociologul Barbu Mateescu, la alegerile prezidenţiale din 2009, bucureştenii nu au mai fost atât de convinşi de faptul că ar trebui să îi acorde încă un mandat actualului preşedinte al României. 

„În 2009, Bucureştiul nu a mai reprezentat un bonus pentru Traian Băsescu. Nimeni nu a analizat nici aspect aspect în profunzime“, precizează Mateescu.

Mereu bătrânii au votat dimineaţa, tinerii seara

Politologul Cristian Pârvulescu spune că, de obicei, aşa cum se întâmplă şi în zonele rurale, bucureştenii mai în vârstă au votat dimineaţa, în timp ce tinerii din Capitală, duminica „au avut lucruri mai bune de făcut“, preferând să doarmă până mai târziu sau să iasă la un suc cu prietenii. „Pentru oamenii în vârstă votul este mult mai important, pentru că beneficiile sociale pe care le obţin de pe urma votului sunt mult mai importante. Tineri pe de altă parte au fost formaţi în ideea corupţiei generalizate“, explică Pârvulescu.

De asemenea, apreciază politologul, tinerii din Capitală nu sunt şi nu au fost niciodată implicaţi foarte mult în politică, pentru că sunt crescuţi într-un mediu în care nu sunt îndemnaţi să pună accent pe acest lucru. „Tinerii nu participă conştient la alegeri pentru că nu sunt educaţi la şcoală şi în familie în acest fel. În casă sunt crescuţi în spiritul ,,toţi politicienii sunt corupţi“, explică Pârvulescu.

Pomana electorală, la modă după anul 2000

Politologul mai spune că la primele alegeri organizate după Revoluţie, pomana electorală nu era o modă, pentru că bucureştenii, la fel ca restul românilor, nu aveau nevoie să fie convinşi cu mici atenţii din partea politicienilor. Oamenii ştiau foarte bine pe ce candidat vor pune ştampila, îşi doreau să iasă la vot şi nu aveau nevoie de pomeni electorala pentru a vota. Micile atenţii pe care politicienii au început să le împartă oamenilor s-au transformat într-un real obicei abia după anul 2000.

În Capitală, spune sociologul Barbu Mateescu, poamana electorală nu funcţionează şi nu a funcţionat niciodată la fel de puternic ca în zonele rurale, bucureştenii fiind ceva mai feriţi de această capcană. În comparaţie cu zonele rurale, acolo unde primarul poate mobiliza întreaga comună, în Bucureşti lucrurile sunt mult mai diferite, iar oamenii se duc la vot nefiind constrânşi de anumite cadouri electorale.

Pe de altă parte, spune politologul Pârvulescu, la alegeri nu votează oamenii liberi, ci mai degrabă oamenii condiţionaţi de anumite lucruri sau idei. Cu alte cuvinte, explică expertul, dacă oamenii primesc o umbrelă sau un kilogram de făină sunt mult mai motivaţi să meargă la urne şi să pună ştampila pe unul dintre candidaţii înscrişi în cursa electorală.

Internetul, neglijat de candidaţi

În ceea ce priveşte sursele din care bucureştenii se informează, lucrurile sunt foarte diferite de la primele alegeri prezidenţiale organizate după Revoluţie şi până în acest moment. Astfel, dacă la alegerile din ’90, ’92, ’96, 2000 bucureştenii se informau în mare parte din ziare şi de la televizor, acum lucrurile s-au schimbat semnificativ, după cum explică sociologul Barbu Mateescu.

Un alt mijloc important de informare este internetul, iar bucureştenii sunt mari consumatori de internet, după cum explică sociologul Barbu Mateescu. Deşi tot mai mulţi bucureşteni se informează pe internet, candidaţii la alegerile prezidenţiale din acest an, dar şi din 2004 şi 2009 au ignorat cu desăvârşire acest aspect.


Mai puteţi citi:

Alegeri prezidenţiale 2014: Aproape 400.000 de alegători olteni, aşteptaţi la vot

Oltul, invadat de peste 30.000 de “turişti electorali” la europarlamentare

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite