Cum s-a născut, acum 149 de ani, Primăria Bucureşti şi ce a făcut primul primar al oraşului
0Prima dată când oraşul este administrat de un primar este în anul 1864. Este momentul când Bucureştiul intră pe un făgaş al modernizării rapide, drum care se va termina în 1877, odată cu proclamarea Independenţei, când oraşul devine capitala ţării. Primul primar al oraşului, generalul Barbu Vlădoianu, mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avea să schimbe oraşul pentru totdeauna.
Capitala României este astăzi un oraş modern, care îşi mai trage încă ultimele rămăşiţe ale unei modernizări întârziate. Dar când a început această modernizare şi cine a făcut ca Bucureştiul să intre pe o linie care îl face astăzi cel mai populat şi cel mai prosper oraş din ţară? Povestea începe în urmă cu 149 de ani, când se înfiinţa Primăria Bucureşti.
Mai exact, pe 31 martie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea comunală prin care Bucureştiul a fost declarat „Comuna urbană a judeţului Ilfov”, condusă de un primar şi de consiliul comunal.
Cel care avea să devină administratorul oraşului este chiar generalul Barbu Vlădoianu, mâna dreaptă a lui Alexandru Ioan Cuza, cunoscut ca cel care a reformat ţara şi a început modernizarea principatelor care aveau să devină România, în 1877.
Generalul Vlădoianu a ocupat funcţia de ministru al Apărării Naţionale între 21 februarie 1859 şi 3 mai 1859. În funcţia de primar a fost ales prin vot, timp de două mandate, în perioada august 1864-octombrie 1865 şi decembrie 1872-mai 1873. Vlădoianu este considerat unul dintre primarii care ne-a lăsat moştenire mare parte din infrastructura Capitalei.
“La 17 august 1864, generalul Barbu Vlădoianu este primul primar ales al Capitalei. Primăria înlocuia vechiul «magistrat» al oraşului, conform legii comunale intrate în vigoare pe 1 iulie. Aceeaşi lege înlocuia Sfatul orăşenesc cu un Consiliu comunal ales”, scrie Gheorghe Parusi în lucrarea sa amplă “Cronologia Bucureştilor”, care poate fi consultată la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti Palatul Şuţu.
Românii aveau încredere în armată
Erau vremuri diferite, când speranţa românilor era pusă chiar în ”cârca” armatei. Vlădoianu a fost pion de bază în armata lui Alexandru Ioan Cuza, devenind prin acest mod foarte simpatizat de bucureşteni. De altfel, această încredere a fost favorabilă la acea vreme Marii Uniri în ambele Principate. Generalul a luat uneori măsuri severe pentru a preveni eventualele acţiuni de nesupunere.
Primul primar al Bucureştiului nu avea să piardă timpul. Vlădoianu desfiinţează morile de pe Dâmboviţa, care provocau mari inundaţii, şi începe o amplă acţiune de pavare cu piatră cubică a străzilor din oraş. Mai mult decât atât, a dat ordin să se ridice patru poduri de fier peste Dâmboviţa.
Chiar în anul în care a devenit primar a înfiinţat primul corp de pietrari al Primăriei pentru lucrările de regie. Cu ajutorul lor se va realiza un amplu şi îndelung program de pietruire a străzilor din Capitală. “Pe podul Mogoşoaiei se execută primul pavaj sistematic cu piatră cubică şi prima lucrare de canalizare sistematică. Lucrarea se va încheia abia în 1872 când se realizează şi trotuare”, mai scria Gheorghe Parusi în “Cronologia Bucureştilor”.
300 de locuinţe pe an
Faptul că oraşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare puternică o dovedeşte şi aparaţia rapidă a locuinţelor. În 1864, numărul caselor din Bucureşti era de 16.000, dar în următorii 14 ani se vor mai construi încă 4.452, în jur de 300 de locuinţe pe an.
Generalul avea să aducă industria în oraş. „În 1864, anul în care Barbu Vlădoianu se afla la primul mandat de primar începe dezvoltarea industrială a Capitalei, care se va încheia în 1877. Se înfiinţează Manufactura de tutun (1864), Fabrica de foiţe de ţigări sau cărticele cum li se spunea atunci (1864), Atelierele Centrale ale Căilor Ferate (1872), Fabrica de Timbre în acelaşi an, Pirotehnia Armatei (1873), Fabrica de bazalt artificial Cotroceni (1865)”, se arată în volumul “Istoria oraşului Bucureşti” scrisă de o echipă redacţională condusă de Florian Georgescu.
Generalul a luat botezul, nunta şi decesul de la Biserică
Tot Vlădoianu este cel care reglementează cele trei lucruri de bază din viaţa omului: botezul, căsătoria şi decesul, care până atunci erau regelementate de biserică. Istoricii consemnează că în 1865, Primăria Bucureştilor creează Oficiul Stării Civile, până la această dată, actele de cununie, botez şi deces fiind păstrate numai la biserici.
Faptul că modernizarea Bucureştiului a fost strict legată de cea a Principatelor Române nu este contestată, dar, tot la insistenţele lui Vlădoianu, care semnează un contract de cesiune, în anul 1869, se inaugurează prima linie de cale ferată Bucureşti – Giurgiu. Mai mult decât atât, în 1870 este pusă în funcţiune linia ferată Bucureşti – Ploieşti – Galaţi – Roman.
Generalul avea să fie cel în mandatul căruia să se inaugureze prima gară construită, gara Filaret (1869), dar şi gara care avea să devină principala gară din oraş, respectiv Târgovişte (1870), care ulterior a fost denumită Gara de Nord.
Cifre
-78 de primari generali au administrat Bucurestiul până în prezent
-Revoluţia din 1821 marchează începutul istoriei moderne a Bucureştiului.
-La începutul secolului al XIX-lea, se poate distinge o structură socio-profesională: meşteşugari, negustori, slujbaşi în aparatul administrativ, clerici, boieri şi slujitori
-Un recensământ din anul 1807, arată că în Bucureşti erau 3.523 de prăvălii
-În anul 1820, sunt consemnate peste 200 de clădiri publice, mai multe pieţe şi grădini publice
-În anul 1830 se înfiinţează “Sfatul Orăşenesc” (Administraţia Publică Locală de azi) şi oraşul este împărţit în cinci zone (sectoare)
-În 1846 este elaborat de primărie, primul Plan de Cadastru al Bucureştiului
-Proclamarea independenţei de stat din 1877 este momentul în care Bucureştiul devine capitala României şi, începând cu această dată, cunoaşte o nouă dezvoltare economico-socială
-În cel de-al doilea mandat, Vlădoianu a dispus începerea lucrărilor de pavare cu gresie şi granit a Podului Mogoşoaia (actuala Calea Victoriei, din 1878). Lucrările au fost finalizate în 1872.
-În decembrie 1872, a fost inaugurată prima linie de tramvai tras de cai ("tramcar"), care făcea legătura între Gara Târgoviştei (actuala Gară de Nord) şi bariera Moşilor.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
