Cum arătau tatuajele bucureştenilor din secolul al XIX-lea. Bucăţi de piele ale oamenilor care au trăit acum 100 de ani, expuse în Capitală

Cum arătau tatuajele bucureştenilor din secolul al XIX-lea. Bucăţi de piele ale oamenilor care au trăit acum 100 de ani, expuse în Capitală

Acest tatuaj a fost realizat pe pieptul unui bărbat din Bucureşti FOTO Cristina Răduţă

Bogaţi, săraci, lipsiţi de studii sau şcoliţi prin instituţii prestigioase, bucureştenii au fost întotdeauna atraşi de tatuaje. Fie că şi-au imprimat pe mână obiecte cu o însemnătate deosebită pentru ei, fie că au încercat să-şi imortalizeze chipurile persoanelor iubite, aceştia s-au înghesuit mereu pe la uşile artiştilor vremii dornici „să deseneze pe pielea oamenilor “.

Ştiri pe aceeaşi temă

Recent, la Palatul Suţu din Capitală a avut loc vernisajul Expoziţiei „Pentru o istorie a simbolurilor: tatuajul în România“, realizată în parteneriat cu Institutul Medico Legal „Mina Minovici”. Expoziţia aduce în premieră în faţa publicului colecţia didactică de tatuaje realizată de dr. Nicolae Minovici încă de la finalul secolului al XIX-lea.

„Moda tatuajelor în societatea românească o putem considera prezentă încă din timpul culturilor neolitice dar în Evul Mediu tatuajul era întâlnit numai la nivelul păturilor superioare (element cultural preluat prin filieră orientală) şi probabil la o serie de personaje mai extravagante precum Petru Cercel (1583-1585, domnitor al Ţării Româneşti) sau Gratiani Gaspar (1619-1620, domnitor al Moldovei). Odată cu modernitatea, moda tatuajelor s-a răspândit în toate structurile sociale, cu precădere cele urbane.

Tatuajele cu simbolurile lor variate se întâlnesc de la delincvenţi la înalta societate. Din perspectivă sociologică şi psihologică – repere cu o puternică consistenţă imaginară şi mentală, simbolurile tatuate subliniază şi unele particularităţi ale personalităţii individuale. Din perspectiva istoriei cotidianului urban modern, impactul modernizării accentuate şi rapide în care indivizii sunt asaltaţi de probleme, multe dintre simbolurile tatuate au reprezentat fie o formă de protest faţă de o lume greu de suportat, fie o modalitate de afişare sau afiliere de grup, de comunitate sau minoritate sexuală“, după cum susţin reprezentanţii Muzeului Municipiului Bucureşti.

Bucăţi de piele luate de pe cadavre
 
Expoziţia deschisă la Palatul Suţu este inedită, pentru că în cadrul acesteia sunt prezentate bucăţi de piele luate direct de pe cadavre. Fiecare părticică de piele este tatuată, purtând o poveste care stă scrisă alături de exponat, într-o ramă.
 
 
Tatuajul ilustrează două femei, cel mai probabil iubitele celui care a purtat tatuajul pe piele FOTO Cristina Răduţă
 
Spre exemplu, un exponat prezintă tatuajul de pe pielea unui bărbat pe care au fost tatuate chipurile a două femei. Cel mai probabil este vorba despre două femei care au făcut parte din viaţa intimă a bărbatului, fiind redate şi detalii de coafură, vestimentaţie şi accesorii specifice anilor 20.
 
Un alt tatuaj expus la Palatul Suţu prezintă o sirenă care, cel mai probabil, a fost tatuată pe pielea unui marinar. Desenul parte destul de şters din cauza faptului că tatuajul a fost bătut la suprafaţa pielii. 

 
Tatuajele de acum zeci de ani arătau total diferit faţă de ce vedem noi astăzi FOTO Cristina Răduţă
 
În imagine se poate observa că sirena ţine în mână ramuri de măslin, lucru ce conduce cu gandul la faptul că tatuajul ar putea semnifica o împăcare, după cum susţin reprezentanţii expoziţiei. 
 
Dansatoarea salvată de pompier
 
Un alt tatuaj expus a fost purtat cel mai probabil de un pompier care în timpul unei misiuni a salvat o femeie.
 
 
În imagine este redat şi anul: 1932 FOTO Cristina Răduţă
 
Pe lângă scena în care este redată salvarea femeii, aceasta apare în partea dreaptă, goală, ceea ce conduce cu gândul că ar fi fost dansatoare. De asemenea, pe piele este imprimat şi anul: 1932.
 
Părul de pe piept ţine loc de podoabă capilară
 
Unul dintre cele mai interesante tatuaje este reprezentat de chipul unei femei. Acesta a fost tatuat pe pieptul lui Alexandru Popescu din Bucureşti, când acesta s-a aflat în Legiunea Străină. Cel care l-a tatuat pe bărbat a fost un camarad de origine cehoslovacă.
 
 
Părul de pe piept al bărbatului se împleteşte cu părul ilustrat în tatuaj FOTO Cristina Răduţă
 
Tatuajul, spun reprezentanţii expoziţiei, este un simbol al iubiri, iar bărbatul şi-a dorit ca părul lui de pe piept să se împletească cu părul iubitei pe care l-a avut desenat pe piele. 
 
Acestea sunt doar câteva dintre exponatele prezentate în cadrul expoziţiei. Inedita expoziţie va rămân deschisă până pe 30 aprilie, iar preţul unui bilet de intrare costă şase lei. 
 
Pe aceeaşi temă:
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările