Consilierii municipali nu au fost de acord cu repararea podurilor din Cişmigiu

Consilierii generali au respins proiectele de hotărâre referitoare la repararea podurilor din Cişmigiu, precum şi pe cele care priveau reabilitarea protecţiilor malurilor lacului Herăstrău şi a Băii Griviţa.

Proiectele nu au fost pe placul consilierilor generali de la PDL, care s-au abţinut de la vot.

Proiectele de hotărâre care au figurat pe ordinea de zi a şedinţei de azi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti vizau aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor. Potrivit documentaţiilor care însoţeau proiectele de hotărâre, cele două poduri au nevoie de lucrări de consolidare, pentru asigurarea condiţiilor minime de siguranţă a circulaţiei pietonale. Valoarea lucrărilor la „Podul de Nuc”, care face legătura între Aleea Platanului şi Aleea Magnoliei, este de 1,29 milioane de lei. Pentru „Podul Mare”, valoarea investiţiei este de 1,63 milioane de lei. Durata lucrărilor ar urma să fie de opt luni la fiecare dintre cele două poduri. Cele două poduri au fost construite în 1930.

În ceea ce priveşte lacul Herăstrău, proiectului de hotărâre prevedea aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru “apărări de mal lac Herăstrău, inclusiv apărări de mal insule Herăstrău”, valoarea investiţiei fiind de 43,9 milioane de lei. În Expunerea de motive care însoţea proiectul de hotărâre se arăta că “lucrările de susţinere şi de apărare a malurilor Lacului Herăstrău se află într-o stare tehnică precară". "Protecţiile malurilor au suferit degradări majore datorită multitudinilor factorilor ce au avut efect nefavorabil asupra stabilităţii şi rezistenţei acestora, cum ar fi: ciclurile de secare şi umplere a lacurilor, infiltraţii din lac în malurile acestuia, arborii ce au crescut în imediata vecinătate a malurilor, vechimea elementelor de susţinere de aproximativ 60 ani, descoperirea (dezgroparea) fundaţiilor isolate ale stâlpilor de susţinere a malurilor în urma efectului de spălare”, se mai spunea în text. În document se mai arăta că lucrările de reparaţii propuse sunt necesare pentru readucerea amenajării la parametri optimi de funcţionare în condiţii de stabilitate şi siguranţă şi constau în realizarea unui perete din palplanşe sintetice de PVC, solidarizat la partea superioară prin intermediul unei grinzi de coronament de beton armat.

Şi pentru lucrările de la Baia Griviţa trebuiau aprobaţi indicatorii tehnico-economici. Potrivit documentaţiei care a însoţit proiectul, starea ansamblului băii este destul de precară deoarece partea de finisaje este vizibil afectată de umezeală, igrasie şi ciuperci. "În zonele unde funcţionează saunele şi camerele de masaj finisajul este deteriorat iar placajele cu gresie, faianţă şi mozaic sunt parţial deteriorate. Sistemul de evacuare a apelor meteorice este de asemenea deteriorat (burlane, jgheaburi, învelitoare), ceea ce a dus la infiltraţii de apă la nivelul tavanelor. În majoritatea încăperilor tencuielile sunt puternic deteriorate din cauza mediului umed şi din cauza diferenţelor mari de temperatură care apar între interior şi exterior pe perioada anotimpului rece. Sistemul de canalizare este unul foarte vechi şi subdimensionat, ceea ce duce la multe defecţiuni şi avarii”, se arăta în Expunerea de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre.

Baia Griviţa a fost înfiinţată de Regina Maria şi a fost inaugurată în 18 decembrie 1897. Din relatările referitoare la construcţia ce adăposteşte Baia Griviţa rezultă că aceasta a fost puternic afectată de cutremurele din anii 1940 şi 1977 şi nu există date din care să reiasă cum şi în ce măsură a fost afectată şi prin ce metode a fost consolidată.

În toamna anului 2001, Baia Griviţa a intrat într-un program de reabilitare. Construcţia, care era abandonată şi se găsea într-o stare avansată de degradare, a fost atunci modernizată. Lucrările au constat în refacerea completă a tencuielilor interioare şi exterioare, a placajelor interioare şi a învelitorilor din tablă zincată. De asemenea, a fost reabilitat integral bazinul de înot exterior, care a fost echipat şi cu instalaţii de filtrare şi recirculare a apei. Totodată, au fost evacuate gunoaiele şi au fost refăcute spaţiile verzi din incintă. În prezent Baia Griviţa este funcţională şi poate deservi aproximativ 200 de persoane pe zi.

Lucrările care arnfi urmat să fie executate acum ar fi fost pentru consolidare şi reamenajare. Valoarea totală a investiţiei ar fi de 2,98 milioane de lei. Durata lucrărilor este prevăzută a fi de 11 luni.