Comisioanele bancare. Repartizare. Reacţia autorităţii publice locale

O adevărată poveste, moduri diferite de repartizare, de la asociaţie la asociaţie şi un fluviu de adrese, pentru ceea ce reprezintă comisioanele bancare. Din momentul în care s-a “descoperit” acest mod civilizat, uşor, rapid şi transparent, au început discuţiile.

1. Modurile de repartizare regăsite în listele de plată

Fiecare asociaţie, în funcţie de numărul celor care plătesc prin instrument bancar, şi-a stabilit un mod propriu de recuperare pentru astfel de costuri.

În unele asociaţii toate comisioanele (administrare cont, extras şi la încasare) sunt cumulate şi mai apoi repartizate pe cotă, doar celor care folosesc acest mijloc de plată.

În altele, toate comisioanele (administrare cont, extras şi la încasare) sunt cumulate şi mai apoi sunt repartizate pe cotă, tuturor proprietarilor.

În altele, toate comisioanele sunt repartizate la numărul de apartamente.

Comisionul la plată este suportat de proprietarul care face plata, iar comisionul la încasare de către toată asociaţia, repartizat pe cotă.

Comisionul la plată este suportat de proprietarul care face plata, iar comisionul la încasare tot de către acesta prin repartizare în lista de plată.

2. Dacă Legea 196/2018 nu zice, cine zice?

În ceea ce mă priveşte, am menţionat în materialele publicate, faptul că Legea 196/2018 se completează cu alte legi şi aici am tot făcut trimitere la Codul Civil şi la Codul de Procedură Civilă.

Faţă de materialul abordat, trimiterea în Legea 196/2018 este regăsită la art.85, astfel:  

„Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile asociaţiei cu privire la proprietatea comună, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrări de întreţinere, service, reparaţii şi, după caz, de consolidare, reabilitare, eficienţă energetică, modernizare la părţile de construcţii şi instalaţii aflate în/şi pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcţiei şi în acordul de asociere: subsolul; conductele de distribuţie şi coloanele instalaţiilor de apă, canalizare, încălzire, energie electrică; echipamente de echilibrare hidraulică a instalaţiilor; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; interfonul - partea de instalaţie de pe proprietatea comună; centrala termică proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a deşeurilor menajere; structura de rezistenţă; faţadele; acoperişul şi altele asemenea, conform prevederilor din acordul de asociere; personalul angajat sau contractat al asociaţiei: salarii sau remuneraţii pentru administrator, contabil, instalator, electrician, portar, îngrijitor, personalul care asigură curăţenia etc.; indemnizaţii acordate membrilor asociaţiei de proprietari ori persoanelor alese: preşedintele, membrii comitetului executiv şi cenzorului/comisiei de cenzori; prime; credite bancare; contracte sau poliţe de asigurări; cheltuieli cu produse şi accesorii pentru curăţenie, alte servicii administrative către proprietatea comună”.

Această expresie „alte servicii administrative către proprietatea comună”, inlcude şi ceea ce reprezintă comisioanele bancare, în opinia mea. Textul de lege amintit nu ne menţionează însa, în concret, cum are loc repartizarea în raportul dintre proprietar şi asociaţie.

Astfel, dispoziţia amintită se completează cu dispoziţia legală regăsită în art.1498 din Codul Civil care arată că „Cheltuielile plăţii sunt în sarcina debitorului, în lipsă de stipulaţie contrară”.

3. Care este punctul de vedere al unei autorităţi publice locale

„Comisioanele pentru achitarea cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei se percep debitorilor direct de către bancă la momentul efectuării plăţii, iar celelalte comisioane aferente contului asociaţiei reprezintă servicii administrative şi se repartizează pe cota-parte indiviză de proprietate”.