Ce nu ştiai despre cum sunt muntenii, oamenii din umbra moldovenilor şi a oltenilor, „cu sânge mai puţin năvalnic, veseli şi mari petrecăreţi”
0Toţi am auzit o mulţime de bancuri despre moldoveni, ardeleni sau oltenii, însă muntenii au fost întotdeauna ”oamenii din umbră”. Astăzi, „Adevărul“ vă prezintă potretul etno-pshihologic al muntenilor şi modul în care aceştia au ajuns să fie cunoscuţi ca fiind harnici, sinceri şi petrecăreţi.
În Muntenia s-au întâlnit, de-a lungul vremii, o mulţime de oameni veniţi din toate părţile Românie, după cum povesteşte Paula Popoiu, etnolog şi director al Muzeului Satului din Bucureşti. Aceasta spune că trăsturile actuale ale muntenilor datează încă din Antichitate, atunci când zona era traznitată de o mulţime de oameni care veneau la pachet cu obiceiuri, tradiţii şi trăsături de caracter. Uşor-uşor, Muntenia a început să fie brăzdată de o mulţime de drumuri de transhumanţă şi oameni din toate colţurile ţării treceau uneori prin această zonă.
Muntencele: frumoase şi cuminţi
Paula Popoiu explică, pentru Adevărul, că muntencele sunt, de regulă, femei frumoase şi cu un copr armonios, echilibrat. Acestea sunt femei „de casă“, care preferă de cele mai multe ori să se ocupe de treburile casnice cu mare drag. „Muntenii şi muntecencele au sângele mai puţin năvalnic. Iubesc şi ei, dar sunt oameni de casă“, povesteşte specialista. De asemenea, precizează că locuitorii Munteniei, cel puţin cei din mediul rural, sunt oameni care păstrează şi duc mai departe tradiţii vechi de zeci, poate chiar sute de ani.
„În Teleorman, de Dragobete se respectă o tradiţie foarte frumoasă. Fete şi băieţi de toate vârstele se întâlnesc şi se duc la pădure să culeagă flori de primăvară. De multe ori, aici încă se încheagă prietenii în acest fel, iar tradiţia nu se pierde“, mai spune Popoiu.
Muntenii sunt gurmanzi şi petrecăreţi
Se ştie, spune specialista, că muntenii sunt oameni petrecăreţi şi puşi pe glume. Sunt relaxaţi şi le plece tare mult să se distreze. De obicei, nu pot fi înscrişi pe lista celor care iubesc băutura, însă nici nu putem spune că se dau în spate când văd pe masă un pahar cu ţuică. „Preferă ţuica mai slabă, nu sunt consumatori de pălincă. În schimb, sunt grumanzi şi asta se vede în special la sărbători. Muntenilor le place foarte mult să aibă masa plină cu bucate în pragul unui eveniment“, adaugă Popoiu.
Sunt blonzi, bruneţi, au ochii verzi sau căprui. Nu există un tipar fizic pe care să-l respecte muntenii, iar Paula Popoiu explică acest lucru. „Figurile sunt amestecate pentru că aici s-au stailit oameni dintr-o mulţime de zone. Spre exemplu, în Teleorman există foarte mulţi bulgari. Am putea spune că muntenii sunt oameni înţelegători, pentru că, spre deosebire de alte părţi ale României, aici sunt sate întregi în care trăiesc ţigani, ardeleni, moldoveni sau olteni care se înţeleg foarte bine între ei“, mai precizează directorul Muzeului Satului din Bucureşti.
Mai sinceri ca moldovenii, mai harnici ca oltenii
De asemenea, muntenii sunt mai sinceri ca moldovenii, după cum povesteşte Popoiu, dar şi mai harnici ca oltenii. „Am putea spune că muntenii sunt mai sinceri ca moldovenii şi mai harnici ca oltenii. Spre exemplu, curţile din Muntenia sunt foarte îngrijite, oamenii îşi pun lucrurile la locul lor în comparaţie cu cele ale oltenilor. Cuvânt de ordine în curtea munteanului este organizare“, spune experta.
Totodată, portretul muntenilor mai poate fi îmbogăţit cu alte câteva trăsături. Spre exemplu, specialiştii spun că locuitorii Munteniei sunt oameni petrecăreţi şi, de regulă, sunt parolişti şi conservatori. Cu toate acestea, Muntenia este o zonă a contrastelor, după cum ţine Popoiu să precizeze.
Aici, putem întâlni oameni din toate categoriile sociale. Spre exemplu, în Teleorman sunt zone în care se află o mulţime de omeni săraci, care se ocupă cu crescutul vitelor. În Argeş, în contrast cu acestea, se află zone în care trăiesc oameni înstăriţi ce au făcut pasiuni din a colecţiona costume populare foarte costisitoare.
„Pă“ şi „dă“, semne munteneşti
Despre Bucureşti se poate afirma fără doar şi poate că este un oraş care cuprinde o mulţime de oameni veniţi din toate colţurile ţării. Fie că discutăm despre tineri din România veniţi să studieze aici, fie că vorbim despre străini care au ales Capitala, discursul acestora este cât se poate de diferite de cel al bucureştenilor, existând însă şi câteva elemente care fac diferenţa între bucureşteni şi olteni, spre exemplu. În timp ce oltenii sunt bine cunoscuţi pentru utilizarea perfectului simplu, bucureştenii folosesc deseori forme uşor midicate ale cuvintelor. De cele mai multe ori, acestea par mai simplu de pronunţat.
Spre exemplu, bucureştenii folosesc des "pă" în loc de "pe". Totodată, nu de puţine ori se întâmplă să auzim bucureşteni care pronunţă "dă" în loc de "de". Cu toate acestea, spun lingvişti, aceste mici modificări sunt, de fapt, semne munteneşti.
„Vorbirea din Bucureşti nu este una unitară. În loc să mă bazez pe caracteristicile acesteia, aş spune că este vorba despre o eterogenitate lingvistică“, precizează Alexandru Nicolae, lingvist al Academiei Române..
Mai puteţi citi:
Din punct de vedere gramatical, moldovenii folosesc cel mai curat limbaj românesc. Nu la fel se pune problema din punct de vedere fonetic. Similitudinile cu limbajul maramureşenilor sau muntenilor par să întărească ideea că accentul e cel care face diferenţa
Rivalii din celelalte regiuni îi consideră pe moldoveni leneşi, beţivi, săraci şi dornici să ajungă cât mai sus în ierarhia socială, dar nu trebuie uitat că această regiune a dat istoriei şi culturii române personalităţi de primă mână, dacă ar fi să-i pomenim doar pe Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ştefan cel Mare sau Nicolae Iorga.
Termenul "habotnic" a căpătat în ultimii ani un sens uşor peiorativ în România, dar cuvântul defineşte la bază o "persoană care respectă cu scrupulozitate prescripţiile religiei". Se presupune că populaţia cea mai habotnică se întâlneşte în regiunea Moldovei, însă unul dintre puţinele studii complexe pe această temă realizate în România arată că această percepţie este falsă.
Se încarcă comentariile...
