Ce apă beau bucureştenii de la robinet. Metoda prin care apa din Dâmboviţa şi din Argeş ajunge potabilă: „Am găsit maşini de spălat şi un porc întreg aici”

Nu de puţine ori s-a spus că apa de la chiuvetă n-ar fi tocmai bună de băut şi că, în multe cazuri, aceasta ajunge în paharele bucureştenilor amestecată cu rugină sau impurităţi. „Adevărul“ vă prezintă astăzi circuitul apei din Dâmboviţa şi Argeş până în paharele bucureştenilor, dar şi procesele complexe prin care trece apa pentru a fi potabilă.

Apa care ajunge să curgă la robinetele locuitorilor Capitalei vine din două râuri: Dâmboviţa şi Argeş, trecând prin procese complexe de purificare şi testare în trei uzine de tratare şi producţie a apei potabile: Uzina de la Arcuda, Uzina de la Roşu şi cea de la Crivina. 

Tratarea apei cu ozon

Reporterii „Adevărul“ au mers în cea mai nouă uzină a Apei Nova, cea de la Crivina. Aceasta este situată pe malul stâng al râului Argeş, la circa 30 de kilometri de Bucureşti. Într-o primă etapă, apa preluată din râul Argeş este pompată către uzina de tratare şi producţiei a apei de la Crivina. Apa brută, explică reprezentanţii Apa Nova, este transportată în instalaţiile de tratare prin curgere gravitaţională. Odată ajunsă în uzina de la Crivina, apa intră într-o primă etapă de tratare, atunci când în apa brută se injectează ozon. „Utilizarea ozonului duce la corectarea parametrilor organoleptici, oxidarea substanţelor organice şi inactivarea“, susţin cei care se ocupă de administrarea Uzinei Crivina.

Pentru ca apa să fie dezinfectată la cel mai înalt nivel, aceasta intră într-o nouă etapă numită interozonare. Prin această metodă de tratare se evită, de asemenea, şi contaminarea filtrelor cu diverşi germeni. Atfel, particulele foarte fine – aflate în suspensie în apă – se adună sub acţiunea unui coagulant. Apa este recirculată şi cu ajutorul reactivilor introduşi aglomerările de particule devin din ce în ce mai mari, depunându-se în cele patru decantoare lamelare existente aici. În această etapă, apa devine foarte limpede.

Filtrare şi dezinfecţie

După decantare şi interozonare, apa este dirijată în filtre cu nisip, etapă în timpul căreia se elimină toate particulele „scăpate“. „Filtrele se curăţă la o anumită perioadă de timp. Spre exemplu pot fi 30 de ore sau 48, depinde“, preciează angajaţii Uzinei Crivina.

În acest fel, apa devine şi mai limpede, obţinând toţi parametri necesari unei ape potabile. Urmează o nouă etapă de dezinfecţie cu clor gazos în timpul căreia se elimină microorganismele patogene: bacterii, viruşi, paraziţi. Cantitatea de clor introdusă în apă este suficientă pentru a fi evitată revenirea bacteriilor în reţeaua de distribuţie. Apa dezinfectată cu ajutorul clorului gazos intră într-un nou proces de tratare realizat cu ajutorul unei sonde ce permite corecţia Ph-ului la ieşirea din staţie, impiedicând colmatarea conducetelor prin depuneri de calcar şi coroziunea conductelor de distribuţie.

Ultima etapă de anvergură ce are loc în această staţie a societăţii Apa Nova este tratarea nămolurilor. În urma proceselor de decantare şi limpezire a apelor de spălare a filtrelor rezultă nămol, care este dirijat spre pături de uscare.

Întregul proces derulat în interiorul Uzinei Crivina este monitorizat de angajaţi specializaţi care verifică în amănunt orice eventuală problemă apărută în sistem. Astfel, apa care pleacă din staţia de la Crivina către casele bucureştenilor este de cea mai înaltă calitate, fiind sigură şi lipsită de microorganisme ce ar putea pune în pericol sănătatea consumatorilor.

Glina, staţia de epurare care curăţă apele uzate

FOTO Răzvan Alexandru

Pe malul drept al Dâmboviţei, la mică distanţă de Bucureşti, se află Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina. Aici, angajaţii Apa Nova , cu ajutorul unor procese complexe şi foarte dificile, curăţă apele uzate menajere, puviale şi cele industriale preepurate, după cum explică director Apa Nova, Epsică Chiru. Într-o primă etapă, apa care ajunge în staţia de epurare trece printr-o serie de grătare rare, care au rolul de a reţine deşeurile solide. 

Aşa arată apa care intră în staţia de epurare FOTO David Muntean

Aşa arată apa când este în decantoare FOTO David Muntean

„La un moment dat am găsit aici (n.r. – la intrarea în staţia de epurare de la Glina) “maşini de spălat, un porc întreg sau bucăţi din diferite obiecte, au spus cei care se ocupă de administrarea staţiei de epurare de la Glina. Ulterior, din apa uzată sunt colectate pietrişul, nisipul şi grăsimile, apa ajungând în decantoarele primare. 

Apa ajunge într-un final în decantoarele secundare, unde se asigură limpezirea finală a efluentului. La descărare în râul Dâmboviţa funcţionează o microhidrocentrală cu trei turbine. 

14 bazine cu nămol

În incinta staţiei se epurare se află şi 14 bazine cu nămol: opt cu nămol activat, patru de regenerare/recirculare nămol activat şi două bazine anaerobe. Astfel, nămolul trece prin trei procese importante: stabilizarea nămolului prin îngroşare, fermentare anaerobă şi deshidratarea nămolului stabilizat. În urma procesului de fermentare se produce biogaz care este stocat în două gazometre şi valorificat. Mai mult decât, există şi o staţie de cogenerare, în cadrul căreia funcţionează două gazmotoare, care produc energie electrică şi termică. 

Baloane gazeifere la Glina FOTO Răzvan Alexandru

În ceea ce priveşte extinderea staţiei de epurare din Glina, directorul Apa Nova a declarat că „licitaţia pentru a doua etapă este în curs“, urmând ca după finalizare să înceapă ridicarea unor noi construcţii pe un teren aflat lângă actuala incintă a staţiei de la Glina.