Catedrala Neamului, rezistentă la cutremure de 8,5 grade, pregătită de slujbe din 2017

FOTO Mediafax

Catedrala Neamului, proiectată să dăinuie mai bine de 500 de ani şi să reziste la cutremure de peste 8,5 grade, este finalizată aproximativ 60 la sută, iar în 2017 ar putea fi gata pentru a fi ţinute slujbe, costurile pentru lucrările "la roşu" fiind sub 100 de milioane de euro.

În decembrie 2011 se turna prima cifă de beton la Catedrala Neamului, după aproape trei ani şi şase luni, construcţia a fost ridicată mai bine de jumătate, iar în alţi doi ani ar trebui să aibă uşi şi ferestre, catapeteasma pictată şi să permită să se facă slujbe.

Consilierul patriarhal Vasile Crăcăoanu spune că durabilitatea şi siguranţa au fost cuvintele de ordine de la care au pornit toate lucrările acestui obiectiv, iar la proiectare s-a ţinut cont de cele două aspecte, soluţiile alese îndeplinind aceste criterii. Durabilitate pentru că trebuie să dăinuie minim 500 de ani şi siguranţă pentru că într-o perioadă atât de mare de timp trebuie să reziste şi la eventuale cutremure de peste 8,5 grade pe scara Richter.

"Clădirea catedralei este proiectată să reziste la toate cutremurele de peste 8,5 grade pe scara Richter ce pot apărea într-o perioadă de 500 de ani. Într-o perioadă de 500 de ani putem avea opt-nouă cutremure de peste şapte grade pe scara Richter", explică Vasile Crăcăoanu alegerea celor mai bine soluţii de siguranţă şi durabilitate.

La Catedrala Neamului se vor folosi 100.000 de metri cub de beton, 45.000 de tone de armătură rigidă şi aproximativ 25.000 de tone de armătură flexibilă, de zece ori mai mult decât la un bloc de zece etaje. Eficienţa energetică este asigurată de zidurile masive de rezistenţă şi de cărămida plină folosită pe interiorul şi exteriorul acestora.

"Până acum s-au utilizat 65 la sută din aceste cantităţi La un bloc de zece etaje, cu tot cu fundaţie, intră aproximativ 10.000 de metri cubi. Noi avem 100.000 de metri cubi, adică de zece ori mai mult. O mare parte, 25.000 de metri cubi de beton, 5.000 de tone de armătură, a fost folosită la fundaţie. Catedrala va fi gata la roşu în iunie 2017", mai spus Vasile Crăcăoanu.

În prezent se monitorizează frecvent tasarea corpului catedralei, astfel încât să poată începe execuţia subsolurilor clădirilor adiacente şi să nu apară diferenţe de nivel între cele două corpuri, cu tasări diferite.

Despre costurile construcţiei a vorbit părintele Nicolae Crîngaşu, consilier patriarhal, coordonator la sectorul monumente şi construcţii bisericeşti, care a arătat că valoarea totală ar fi sub 100 de milioane de euro, până în faza "la roşu", şi nu 400-500 de milioane, aşa cum s-ar fi vehiculat, sume foarte deplasate faţă de realitate.

"Cheltuielile au fost până acum de aproximativ 46 de milioane de euro, în care sunt incluse absolut toate, de la taxe, facturile emise, salarii, avize, ceea ce reprezintă peste 50 la sută din valoarea totală. Pentru biserică ar mai trebui 45 de milioane de euro, astfel că valoarea totală ar fi sub 100 de milioane de euro, «la roşu». Sperăm ca în 2017 starea ei să fie consacrată cultului, să fie închisă, acoperită cu ferestere şi uşi, să aibă catapeteasmă pictată, iar starea construcţiei să permită să se facă slujbe", spune părintele Nicolae Crîngaşu.

Donaţiile care susţin şantierul Catedralei vin lunar de la credincioşi, la care se adaugă colecta naţională, dar şi sumele alocate de Guvern, primării şi consilii judeţene.

"Singurele cifre de care vorbim sunt cele prezentate azi, adică sub 100 de milioane de euro. Donaţiile care susţin acest şantier vin lunar de la credincioşi, la care se adaugă colecta naţională. Peste acestea vin sumele alocate de primării, Guvernul, consiliile judeţene din ţară. Un exemplu ar fi un părinte, de aproape 100 de ani, de la Cazane, Porţile de Fier, care donează lunar aproape toată pensia lui. Cele mai multe donaţii vin de la parohii şi mănăstiri din ţară şi străinătate, transmise lunar", spune părintele Crîngaşu.

Catedrala Neamului, o construcţie cu mii de metri cubi de zidărie, de beton, armătură, cofraje şi suduri

Din luna august 2013 până în prezent au fost executate lucrări la suprastructura catedralei, care au fost finalizate în totalitate între cotele 0-9 metri, 90 la sută între cotele 9-18 şi 50 la sută peste nivelul 18 metri, până la 27 de metri. Toate aceste lucrări înseamnă 2.978 mc de zidărie, 9.788 mc de beton turnaţi, 4.909 tone de armătură flexibilă, 1.915 tone de armătură rigidă, 27.468 mp de cofraje şi peste 30.000 ml de suduri.

Obiectivul principal al echipei de coordonare a lucrărilor îl reprezintă continuarea lucrărilor la structura de rezistenţă a Catedralei şi finalizarea acestora până în iunie 2017. Apoi, în funcţie de sursele de finanţare obţinute pentru execuţia întregului ansamblu arhitectural, priorităţile sunt: execuţia subsolurilor clădirilor adiacente Catedralei, execuţia parcării subterane, a lumânărarului, a pangarului şi a pieţei pietonale.

Încălzirea va fi realizează strict electric, prin corpuri statice, radiatoare şi panouri radiante electrice, respectiv radianţi electrici în infraroşu de joasă frecvenţă. Auxiliar, echipamentele de ventilare-climatizare vor putea realiza o încălzire cu aer cald.

Soluţiile tehnice pentru asigurarea trăiniciei edificiului au fost implementate atât în faza de proiectare, cât şi în cea de execuţie. Unele dintre elementele suprastructurii sunt alcătuite din beton armat, cu armătură clasică, o altă parte este din beton armat, cu armătură rigidă.

Având în vedere că în perioada de utilizare clădirea va fi supusă unui anumit număr de cutremure, s-au ridicat anumite semne de întrebare asupra conexiunii zidului de cărămidă cu elementul de rezistenţă din beton armat. S-a constatat că execuţia zidului de cărămidă după finalizarea elementului de rezistenţă nu asigura o legătură suficientă între cele două elemente, existând riscul desprinderii acestuia în cazul unui cutremur. După discuţii între membrii echipei de coordonare a lucrărilor, proiectanţii şi executanţii lucrărilor, s-a ajuns la concluzia că execuţia zidului de cărămidă înaintea turnării betonului în elementul de rezistenţă este cea mai trainică soluţie tehnică, în acest fel fiind asigurată încastrarea fiecărei cărămizi în zidul de beton.

Catedrala - altar de 320 de metri, portice de inspiraţie brâncovenească, ocniţe moldoveneşti şi opt turle

Edificiul central al ansamblului arhitectural îl constituie însăşi Catedrala, în formă de Bazilică. Sub altarul de 320 de metri a fost îngropată crucea sfinţită în 2007, care marca locul construcţiei Catedralei.

În construcţia Catedralei se întrepătrund simbolul corabiei mântuirii, simbolul cruciform al Mântuitorului răstignit şi înviat şi simbolul casei Sfintei Treimi. Planul orizontal, reprezentând Crucea lui Hristos, se uneşte cu axul vertical al turlei Pantocratorului, care simbolizează Învierea şi Înălţarea lui Hristos. Din acest motiv lungimea Catedralei este aproximativ egală cu înălţimea turlei Pantocratorului, explică Vasile Crăcăoanu.
Spaţiul boltit, de inspiraţie bizantină, a fost preluat de arhitectura bisericilor româneşti, simbolizând cerul şi comuniunea omului cu Dumnezeu, interiorul Catedralei fiind acoperit de bolţi şi cupole.

Porticele perimetrale de inspiraţie brâncovenească se împletesc cu ferestrele înalte ale bisericilor transilvane, cu ocniţele moldoveneşti, cu verticala amplă a celor opt turle. Conceptul integrator al simbolismului sacru al tradiţiei bizantine, cu accente româneşti, se îmbogăţeşte cu unele elemente de arhitectură clasică sau contemporană, menite să armonizeze componentele ansamblului şi să unească monumentalitatea cu utilitatea edificiului Catedralei, mai spune Vasile Crăcăoanu.