Cartierele bucureştene din zona Republica, Militari, Berceni sau Colentina se deplasează şi cu câteva zeci de milimetri anual

Zone importante din Bucureşti – cum ar fi cele din apropierea lacurilor, a râului Dâmboviţa, dar şi cartiere rezidenţiale nou construite – prezintă mişcări semnificative de tasare şi ridicare în ultimii 3 ani (2017–2020).

Conform unei analize în profunzime din satelit realizate de către Sixense România, companie specializată în soluţii de monitorizare a comportării construcţiilor în timp,  printre zonele sensibile identificate cu ajutorul tehnologiei InSAR, ce detectează cu precizie milimetrică deplasările pe verticală ale structurilor şi ale pământului din satelit, se numără: zona Calea Giuleşti, zona Republica – Titan Sud, zonele din jurul lacurilor Colentina, Fundeni, Lacul Morii şi zone importante din apropierea Râului Dâmboviţa (Splaiul Unirii, Splaiul Independenţei). 

De asemenea, mişcări semnificative au fost detectate şi pe anumite străzi din cartiere precum Eroilor, Lujerului, Pipera – Barbu Văcărescu, Dristor, Mărăşeşti, Berceni, fiind afectate şi o serie de proiecte de infrastructură cum ar fi stadioane, poduri, guri de metrou sau şcoli aflate în zonele menţionate. 

Valorile maxime înregistrate în Bucureşti în perioada analizată ating până la -55 milimetri în ceea ce priveşte tasarea (-39 milimetri în zona Râului Dâmboviţa, de exemplu), respectiv 45 milimetri în ceea ce priveşte ridicarea masivului de teren. 

„Cauzele care duc la mişcările şi instabilitatea anumitor zone şi clădiri din Bucureşti sunt diverse şi trebuie cercetate în profunzime: ele pot varia de la natura pământului din apropierea lacurilor până la şantiere care au loc în proximitatea zonelor afectate. Este normal ca o clădire să se taseze cu câţiva milimetri pe an, de exemplu; atunci când sesizăm însă valori mai mari de atât sau chiar tasări diferenţiale în cadrul aceleiaşi structuri, este important ca autorităţile, asociaţiile de proprietari, dezvoltatorii şi toţi factorii decidenţi – să fie conştienţi de ele şi să acţioneze în consecinţă”, a comentat Mariana Garştea, CEO Sixense România.    

Tehnologia care stă la baza studiului: precizie milimetrică în detectarea mişcărilor pe verticală ale pământului

Studiul realizat de Sixense România reprezintă cea mai complexă analiză posibilă pe patrimoniul deja existent şi este realizat în baza singurei tehnologii care poate accesa retroactiv informaţii despre mişcările pământului şi ale patrimoniului existent, prin suprapunerea imaginilor din satelit. 

Mai exact, studiul a fost realizat pe întreaga suprafaţă a Bucureştiului – 436,8 kilometri pătraţi –, prin măsurarea a peste 1.292.000 de puncte şi captarea a 118 imagini (cu ajutorul satelitului Sentinel-1) în perioada 18 ianuarie 2017 – 04 decembrie 2020. 

Tehnologia care stă la baza studiului presupune folosirea imaginilor InSAR (Interferometric Synthetic Aperture Radar) captate de satelitul Sentinel-1 care orbitează în jurul Pământului şi care colectează date atât despre valoarea deformărilor acumulate în timp, cât şi despre viteza anuală de deplasare a solului.   

Imaginile InSAR astfel obţinute sunt apoi procesate cu ajutorul tehnologiei Atlas dezvoltate la nivel internaţional de către Sixense Group şi sunt disponibile printr-o soluţie de platformă digitală (pe nume BEYOND Satellite), într-un format uşor de înţeles şi folosit pentru toţi factorii-cheie care au nevoie de ele: de la proprietari de infrastructură la dezvoltatori sau autorităţi. 

 „Ideea studiului a venit din dorinţa noastră de a avea o imagine globală asupra sănătăţii mediului construit din Bucureşti, de a extinde nivelul de informaţii disponibile public în acest sens şi de a oferi o înţelegere mai bună a fenomenelor care pot să afecteze pe termen lung patrimoniul construit. Prin natura a ceea ce facem, prin mixul integrat de tehnologii şi expertiză pe care îl oferim şi prin poziţia Sixense Group de lider mondial în domeniu, ne preocupă nu doar să observăm aceste lucruri, ci şi să fim parte din soluţie, deci să contribuim la decizii informate bazate pe date precise. InSAR este una dintre tehnologiile care ne ajută cel mai mult în acest sens, dar este numai primul pas şi o modalitate importantă de a trage un semnal de alarmă. Apoi, este nevoie să monitorizăm continuu zonele sensibile identificate”, a explicat Mariana Garştea.  

Studiile din satelit – necesare mai ales în cazul proiectelor majore de infrastructură

Studiile din satelit se dovedesc o tehnologie accesibilă şi extrem de utilă mai ales în cazul proiectelor majore de infrastructură rutieră şi feroviară. 

„Atunci când se decide construcţia unei autostrăzi, a unui tunel sau a unui pod, se apelează în general la acest tip de studiu istoric încă din etapa de pre-fezabilitate sau fezabilitate, pentru că vrem să identificăm toate zonele vulnerabile de pe viitorul traseu. În cazul proiectelor de infrastructură, nedetectarea la timp a acestora şi lipsa de intervenţie proactivă pot să ducă la complicaţii grave în timp, cum ar fi surpări sau alunecări de teren, cu pierderi materiale şi umane”, a concluzionat Mariana Garştea. 

Sixense Group şi Imperial College London sunt autorităţile principale responsabile în acest moment pentru redactarea standardelor internaţionale direct legate de aplicarea şi utilizarea tehnologiei InSAR în proiecte de infrastructură.