Cartea lui Constantin Brâncoveanu III

Domnitorul Constantin Brâncoveanu şi fiii (Sursa: Th. Cornel, Figuri contimporane din România, 1911)

Nepotul lui Vodă Constantin Brâncoveanu, prin care executa testamentul moaşei sale Marica Doamna şi regulează ca vornicul Iordache Creţulescu să ia a patra parte din banii depuşi în cămara vistierească austriacă.

Continuare a Diatei Doamnei Maria Brâncoveanu, care lăsa cea mai mare parte a averii răscumpărate unicului ei nepot, Constantin Brâncoveanu III, găsim următorul document, ce rezumă succesiunea averii ei şi pactul pe care îl face nepotul cu unchiul său, Iordache Creţulescu:

Constantin Brâncoveanu, datam cartea mea de adeverinţă la cinstita a dumnealui mână a lui Iordache Creţulescu mare dvornic precum să se ştie că mai dinainte vreme, încă trăind răposata moaşămea Măria Sa Doamna Marica Brâncoveanca, având cu dumnealui cu toţi unchii tocmeală şi aşezământ pentru rândul clironomiei (moştenirei) noastre însă cu alte cărţi ale Măriei Sale date la mâna dumnealor arătând întrânsele în ce chip şi cum neam învoit şi neam împărţit rămasele răposatului meu moş şi ale dumnealor socru Măria Sa Prinţul Constantin Brâncoveanu, care acele cărţi leau dat atunci domniilor lor le mărturisesc şi eu acuma şi le adeverez şi eu că sunt bune şi drepte şi bine date domniilor lor cu toată inima noastră ca cele ce coprind întrânsele să le ţie şi să le păziască şi să le lucreze domniile lor cu bună pace drept aceea dar domniile lor unchii mei câteşi patru, anume: dumnealui tata Iordache Creţulescu, mare dvornic şi dumnealui tata Manolache Lambrino, mare clucer şi coconii dumnealui, taţii lui Şerban Greceanu, fost mare spătar şi cucoanele dumneaei mamei Ancuţei Brâncoveancăi având cu acele cărţi aşi lua partea domniilor lor pe jumătate din toţi banii noştri ce sunt puşi cu dobândă la Prea înălţata cămară chezărească am dat şi eu acum domniei sale această a mea adevărată carte şi scrisoare, ca din toată jumătatea de parte ce este a domniilor lor mai sus numiţii unchi, săşi ia dumnealui de la Prea înălţata cămară ce i se face domniei lui al patrulea parte; însă de la leat 7238 noiembrie înainte şi cu această parte a domniei lui, cu dobânda ei cât se va face, să facă domnia lui de acuma înainte cum va vrea ca un stăpân; iar cealaltă cu a noastră jumătate de parte ce rămâie pe seama mea, dimpreună şi cu dumneai varămea Măriuţa, fiica unchiului meu Măriei Sale Ştefan Brâncoveanu, să naibă dumnealor treabă rămâind pe seama noastră şi pentru mai adevărata credinţă am întărit domniei lui această scrisoare cu iscălitura şi pecetea mea ca le fie de mare credinţă întocmai.

Anul 7239 noiembrie

Semnat Constantin Brâncoveanu marele comis

Sursa: B.N.R., fond St. Georges, arhiva istorică, dosar CXVII/10 (1092), provenind din Arhiva Aşezămintelor Brâncoveneşti, transcris de istoric Alina Havreliuc şi istoric de artă Oana Marinache