Câinele ucigaş a ajuns în stradă prin dispoziţia lui Oprescu. Alte promisiuni neonorate ale primarului Autostrăzii Suspendate

Câinele ucigaş a ajuns în stradă prin dispoziţia lui Oprescu. Alte promisiuni neonorate ale primarului Autostrăzii Suspendate

Propunerea, ulterior anulată, de a organiza un referendum nu este prima când primarul Sorin Oprescu încearcă să paseze responsabilitatea FOTO Adevărul

O dispoziţie dată de Sorin Oprescu în 2008 dădea dreptul ONG-urilor să adopte maidanezi din padocurile Primăriei. În baza acesteia, în decembrie 2008, a fost adoptat şi câinele care l-a sfâşiat pe Ionuţ.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce un copil de 4 ani a fost ucis de o haită de maidanezi, prima măsură a primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost organizarea unui referendum local prin care bucureştenii să decidă dacă sunt de acord sau nu cu eutanasierea câinilor fără stăpân. Practic, Sorin Oprescu pasa decizia măsurii pe care ar fi trebuit să o aplice oricum, conform Legii 227/2002, şi anume eutanasierea câinilor din adăposturile Primăriei nerevendicaţi sau neadoptaţi în termen de 14 zile, în braţele bucureştenilor. Adoptarea legii maidanezilor de către Camera Deputaţilor, marţi, a demonstrat inutilitatea acestei consultări publice, astfel încât Consiliul General al Municipiului Bucureşti a decis, ieri, anularea referendumului. Însă, nu este prima dată când Sorin Oprescu se spală pe mâini de responsabilitatea rezolvării problemei maidanezilor.

DECIZIA UCIGAŞĂ DIN PRIMA LUNĂ DE MANDAT

În ianuarie 2008, eutanasierea câinilor era sistată, iar la scurt timp Sorin Oprescu se aşeza pe scaunul de edil-şef. Atunci, strângerea câinilor de pe stradă, totuşi, a continuat, iar adăposturile aflate în administraţia municipalităţii s-au umplut. Cum la acel moment nu exista o Hotărâre de Consiliu prin care Administraţia pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân Bucureşti (ASCSB), actuala Autoritate pentru Supravegherea şi Protejarea Animalelor (APSA), să poată reteritorializa maidanezii, primarul general Sorin Oprescu a acţionat.

Dar nu direct. A dat dispoziţia de primar numărul 1.101 din 14 iulie 2008. Prin această dispoziţie, se decidea că „începând cu data prezentei, Administraţia pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân Bucureşti va steriliza, identifica prin crotaliere şi microcipare, vaccina antirabic, câinii asumaţi de ONG-uri, cu resurse materiale şi umane proprii“, dar tot această decizie stabilea că „ONG-urile, care doresc asumarea câinilor, vor încheia protocol cu ASCSB prin care se obligă să prezinte la adăposturile ASCSB câinii doriţi a fi adoptaţi“. Concret, Oprescu a dat undă verde ONG-urilor să adopte oricât de mulţi câini şi să-i
repună pe stradă.

Prin această decizie, locurile din adăposturi, acolo unde se făceau sterilizările, se eliberau, însă nu de instituţia din cadrul Primăriei care se ocupa de gestionarea câinilor, ci de ONG-uri.

La doar cinci luni de la momentul intrării în vigoare a dispoziţiei de primar, în luna decembrie 2008, Asociaţia „Caleidoscop“ adopta nouă câini, pe care şi-i asuma, printre care şi câinele care l-a sfâşiat la începutul lunii septembrie 2013 pe Ionuţ Anghel, în apropierea unui parc din Capitală.

PRIMĂRIA A ÎNTÂRZIAT STERILIZAREA MASIVĂ

Începerea unei colaborări cu organizaţiile care militau pentru sterilizare în pofida eutanasierii a întârziat să apară. „După ce domnul Oprescu a venit la municipalitate, noi împreună cu alte ONG-uri de profil ne-am luptat ca sterilizarea să poată fi făcută şi de noi, gratuit. A fost foarte greu. Aveam nevoie de o Hotărâre de Consiliu ca să o putem face legal. Hotărârea a apărut greu, un an mai târziu (n.r. – 2009), şi a fost aplicată după încă un an. În acest timp, câinii normal că s-au înmulţit“, a explicat Kuki Bărbuceanu, preşedintele Vier Pfoten România.

De altfel, surse din cadrul fostei administraţii ASPA au confirmat, sub protecţia anonimatului, spusele lui Bărbuceanu. „Oprescu a făcut un compromis pasând responsabilitatea relocării câinilor ONG-urilor, câinii trebuiau scoşi din adăposturi pentru a face loc. Primarul pur şi simplu a considerat că nu vrea să fie el cel responsabil de această mişcare. El s-a folosit de aceste organizaţii spunându-le chiar şi lor că responsabilitatea nu va cădea pe ele“, au declarat sursele citate. ;

Marea hinghereală: în circa cinci zile s-ar putea umple adăposturile

După moartea tragică a micuţului Ionuţ, copilul de patru ani ucis de câinii maidanezi în apropierea unui parc din Capitală, Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) şi-a mărit echipa de ecarisaj şi a început o acţiune de strângere a câinilor fără stăpân din zonele „cu probleme“ ale Capitalei. De la cele trei maşini pe care

ASPA le deţinea, printr-un contract de externalizare a serviciilor, Autoritatea a ajuns să meargă în acest moment pe teren cu 11 echipaje, acţionând mult mai eficient, după cum a declarat Răzvan Băncescu, coordonatorul ASPA. Suplimentarea echipelor a fost făcută printr-un contract încheiat între municipalitate şi firme private de hingheri.

Primăria Capitalei deţine două adăposturi destinate câinilor fără stăpân, iar în ambele aşezăminte pot fi cazate puţin peste 1.000 de animale. În adăpostul de la Mihăileşti pot fi ţinuţi peste 800 de câini comunitari, în timp ce adăpostul de la Pallady ar putea caza circa 250. Pe de altă parte, Răzvan Băncescu a declarat că ieri-dimineaţă în adăposturile municipalităţii se aflau 519 câini.

Chiar şi aşa, locurile din adăposturile municipalităţii nu sunt suficiente dacă ne raportăm la zecile de mii de maidanezi care umblă pe străzile Capitalei. Din estimările făcute de ASPA, în acest moment sunt în jur de 64.700 de câini fără deţinător în Bucureşti.

Ieri, angajaţii ASPA au acţionat tot cu 11 echipaje, la fel ca în prima parte a săptămânii, în zonele şcolilor, grădiniţelor, dar şi în apropierea creşelor. Angajaţii Autorităţii au explicat că cele 11 echipaje care acţionează pe străzile Capitalei ar putea captura zilnic în jur de o sută de câini vagabonzi, ceea ce înseamnă că locurile libere din adăposturile ASPA ar putea fi completate în aproximativ cinci zile. „La sfârşitul unei zile, după ce am capturat animalele, hotărâm unde le ducem. Avem încă locuri în ambele adăposturi“, au precizat angajaţii ASPA.(Cristina Răduţă)

PROTOCOALELE CU ONG-URILE, RUPTE

Organizaţia Vier Pfoten România a primit, marţi, o notificare oficială din partea ASPA , prin care se anunţa „suspendarea tuturor protocoalelor încheiate cu ONG-urile“. În baza acesteia, reprezentanţii organizaţiei trebuie să părăsească în 72 de ore baza canină Pallady în care sterilizau maidanezi.

Reprezentanţii Vier Pfoten susţin că această măsură este abuzivă. Totodată, aceştia spun că protocolul de sterilizare încheiat cu Primăria Capitalei în 2012 nu îi dă posibilitatea Autorităţii să suspende proiectul.
În notificarea trimisă de ASPA către Asociaţie se arată că, până la clarificarea generală a situaţiei privind câinii fără stăpân, Autoritatea suspendă toate protocoalele existente în acest moment, încheiate cu ONG-urile de profil.(Cristina Răduţă)

Cu maidanezii în garsonieră

Într-o garsonieră de la etajul 1 al unui bloc din zona Mihai Bravu din Capitală trăiesc cel puţin patru
câini „adoptaţi“ de pe stradă. Toţi împart aceeaşi cameră cu doamna Constanţa (75 de ani). Femeia mai are grijă şi de alte „haite“de câini pe care le-a adăpostit în vecinătate. Constanţa a fost luni la protestul faţă de legea eutanasierii maidanezilor şi a plâns toată noaptea după ce a aflat că legea a fost adoptată. De aproximativ un an este şi membru al Asociaţiei „Cuţu, Cuţu“, dar mărturiseşte că: „Ce am eu în suflet contează cel mai mult.“

Vecinii ei nu prea împărtăşesc dragostea doamnei Constanţa. Ei consideră că şi mirosul, gălăgia şi mizeria, pe care câinii o fac, contează.

Femeia hrăneşte toţi câinii fără stăpân din jurul blocului ei: două grupuri mari de câini, unul în spatele unui hipermarket – în jur de opt animale –, celălalt în parcarea unei bănci din zona Mihai Bravu. Dar pe mulţi dintre ei i-a adus în apartament, de frică să nu-i ridice hingherii şi să-i eutanasieze. Nu vrea să dezvăluie numărul animalelor pe care le ţine în garsonieră. Nici nu îi scoate la plimbare deodată, ci pe rând, câte unul-doi, de teama reclamaţiilor. Ea povesteşte, mai în glumă, mai în serios, că atunci când un vecin revoltat i-a reproşat că are patru câini în casă şi-a spus în gând: „Înmulţeşte cu doi şi mai adaugă ceva.“

„O dată pe zi toată lumea (n.r. – câinii din casă şi cei de afară) mănâncă“, spune doamna Constanţa. Mâncarea constă în oase pe care le cumpără de la măcelăria de lângă scara blocului şi apoi le fierbe cu ce mai are prin casă. A reuşit să ducă câţiva câini la sterilizat, dar mărtuiseşte că nu a fost nevoie de alte măsuri medicale sau de igienă. Declară că are o dragoste nesfârşită pentru câini şi nu înţelege de ce unii vecini nu empatizează cu ea: „Ei spun că şi simplul fapt că umblă toţi pe scara blocului e respingător, că aduc microbi şi boli. Dar eu stau de atâţia ani cu ei şi n-am păţit nimic.“ (Annamaria Kozma)

Lista lui Oprescu, neonorată

Pe lângă declaraţia de bază din campanie de a rezolva problema maidanezilor, primarul Sorin Oprescu a adunat deja o listă considerabilă de planuri neonorate niciodată. Edilul Capitalei, aflat la cel de-al doilea mandat, a promis proiecte care trebuiau să ridice standardul cetăţenilor, dacă ne uităm peste cele două platforme electorale ori peste câteva dintre declaraţiile făcute de Sorin Oprescu de-a lungul timpului. O bună parte dintre ele nu au fost nici până astăzi concretizate, iar altele pur şi simplu sunt întârziate. „Adevărul“ a discutat cu preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, Nicuşor Dan, şi a făcut o trecere în revistă a câtorva dintre cele de bază.

  1. Datoria care lasă bucureştenii fără subvenţii. În 2005, primarul Adriean Videanu făcea un împrumut de 500 de milioane de euro scadent în 2015, datorie pe care primarul Sorin Oprescu promitea că o va acoperi. Înainte de campania din 2012, Oprescu spunea că nu era lăsat de consilieri să caute finanţare, apoi Consiliul General, cu majoritate USL, a votat o hotărâre prin care primarul era mandat pentru a se împrumuta de 800 de milioane de euro. „Legea îl obligă ca primarii să facă proiecţii pentru bugetele din următorii trei ani. Problema este că în 2015, când banii trebuie daţi înapoi, toate subvenţiile de la transport, căldură şi aşa mai departe vor fi tăiate“, a declarat Nicuşor Dan. Aducem aminte că Agenţia mondială de rating a încetat colaborarea cu Primăria Capitalei din motive de lipsă de transparenţă, motiv pentru care credibilitate municipalităţii pe piaţa de creditori este foarte mică.
  2. Autostrada suspendată. Acest proiect foarte curajos care reprezintă un drum suspendat ce taie oraşul din Nord spre Sud, cu o lungime de 13 kilometri şi cu un cost de circa 100 de milioane de euro pe kilometru, nici măcar nu aparţine actualului primar, fiind luat din Master Planul în Transporturi din Bucureşti din 2007. Până în prezent, s-au cheltuit trei milioane de euro pentru studiul de fezabilitate.
  3. Fonduri europene. Oprescu promitea în campania din 2008 că va dezvolta oraşul prin fonduri europene nerambursabile şi că va face un ghid de proiecte pentru bucureşteni. Deşi există momentan un proiect pentru recondiţionarea a patru monumente culturale, Primăria Capitalei nu a atras niciun ban până în prezent.
  4. Jocuri olimpice, în Capitală. Bucureştiul va candida pentru organizarea jocurilor olimpice din 2020, a declarat primarul pe 13 decembrie 2010. Primăria Capitalei nici nu s-a înscris printre candidaţi.
  5. Verde pentru bucureşteni. Primarul Capitalei promitea că va reface centura verde a oraşului, că va înfiinţa noi parcuri, dar şi că va face transforma Esplanada de la Piaţa Unirii, de lângă Biblioteca Naţională într-un parc cu căprioare. Nu au avut loc discuţii cu Consilierii Judeţeni Ilfov, dar nici cu primarii comunelor din jurul oraşului pentru a face centura verde, nici program pentru înfiinţarea unor parcuri nu s-a creat, cu atât mai puţin parcul cu căprioare.
  6. Hipermarketurile, afară! Tot actualul edil-şef promitea că va scoate magazinele mari din oraş. Evident, acest lucru nu era posibil.
  7. Parcuri tehnologice. În campania din 2008, Oprescu promitea că va face parcuri tehnologice şi va încuraja crearea unor spaţii de dezvoltare pentru domeniul IT.
  8. Deszăpezirea, în patru ore. O altă promisiune a primarului actual al Bucureştiului era că deszăpezirea arterelor principale se va face în patru ore.


Pe aceeaşi temă:

Sorin Oprescu a cerut anularea referendumului local: „Azi avem o lege care ne permite să lucrăm“

ASPA dă afară ONG-ul Vier Pfoten din adăpostul de la Pallady

Vier Pfoten: „Parlamentarii români au votat o lege demnă de Epoca de Piatră“

Iubitorii de animale au început un alt protest în Piaţa Universităţii. Manifestaţia nu are autorizaţie

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copii: „Autorităţile să-şi asume responsabilitatea privind câinii“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările