FOTO Povestea celui care a „înviat” România interbelică: cum arătau Bucureştiul şi judeţele pierdute pe harta ţării, în 1930

FOTO Povestea celui care a „înviat” România interbelică: cum arătau 
Bucureştiul şi judeţele pierdute pe harta ţării, în 1930

Bucureştiul anilor 1930 sursă FOTO romaniainterbelica.memoria.ro

În colosul virtual de astăzi există un site educativ care a fost construit sub forma unei hărţi interactive a României anilor '30, o adevărată enciclopedie. adevarul.ro vă prezintă totul despre cum era Capitala ţării, din punct de vedere economic, cultural, administrativ, folcloric, dar şi în imagini fotografiate sau filmate în epoca dintre războaie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din harta interactivă „Portretul României Interbelice”, un site creat de opt ani şi adus la stadiul actual la începutul anului 2013, aflăm despre judeţul Ilfov al anilor 1930 că poartă un nume slav „elhov”, care înseamnă „ariniş” şi că încă din epoca preistorică ţinutul a cunoscut întinse aşezări umane, cum sunt aşezările lacustre pe care arheologii le-au descoperit la Snagov.

Judeţul Ilfov: sub un milion de oameni în anii 1930

Mai aflăm, de asemenea, că după rezultatele provizorii ale recensământului  general al populaţiei din 1930, judeţul Ilfov avea un număr total de 992.416 de locuitori, din care 311.223 de bărbaţi şi 320.065 de femei  locuiau în Bucureşti, 

Viaţa economică a judeţului Ilfov era dominată, în perioada interbelică, de prezenţa în inima sa a Bucureştiului. Necesităţile acestei aglomerări umane au dezvoltat în jurul său sate bogate, ferme şi grădini care aprovizionează cu lapte, brânzeturi, carne, păsări, fructe, legume şi alte produse alimentare, mai este scris pe site-ul citat.

Bogată producţie de cereale

Situat în câmpia Dunării, pe un pământ deosebit de  prielnic agriculturii, judeţul Ilfov se evidenţia prin bogata sa producţie de cereale. În sudul judeţului, se găseau bălţi bogate în peşte. Industria sa, cu mici excepţii, era concentrată în Bucureşti, centrul industrial şi economic al României, de la acea vreme.

Tot la capitolul economie mai aflăm de pe site-ul Portretul României Interbelice că din suprafaţa totală a judeţului (517.600 de hectare), ogoarele sterpe ocupau în acea perioadă 8.368 de hectare. Fâneţele naturale ocupau 3.518 hectare, păşunile 13.504 hectare, pădurile 48.499 hectare, pomii fructiferi  ocupau 7.400 de hectare, iar viţa de vie 5.720 de hectare cu o producţie de  161.558 de hectolitri. Principalul comerţ se făcea cu cereale, animale, piei, produse alimentare, peşte, fructe şi materiale de construcţii.

107 bănci în judeţul Ilfov, în anul 1930

În cuprinsul judeţului funcţionau, în anii 1930, 107 de bănci (societăţi anonime). În judeţul Ilfov, existau de asemenea, 125 cooperative de credit (bănci populare) cu 32.619 membri şi cu un capital social vărsat de 53.450. 280 de lei. Acestora li se adăugau 13 cooperative de producţie diversă cu 1.753 membri, 3 cooperative forestiere cu 172 de membri, 6 cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun cu 672 de membri şi alte 3 cooperative de consum cu 279 de membri.

70% din populaţia judeţului, ştiutoare de carte

În ceea ce priveşte educaţia, judeţul Ilfov era o regiune educată, potrivit statisticilor acelor vremuri. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus, era de 840.117 locuitori, din care 69,6% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia era de 80,8% bărbaţi ştiutori de carte şi 58,7% femei.

Religia: 84,5% ortodocşi, 276 de biserici

Conform rezultatelor provizorii ale recensământului citat, din totalul locuitorilor judeţului 84,5% sunt ortodocşi şi 1,3 % sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.

În anii 1930, existau 276 de biserici ortodoxe, 2 mânăstiri ortodoxe de călugări (Cernica, Căldăruşani), 3 mânăstiri ortodoxe de maici (Ciorogârla, Pasărea şi Ţigăneşti) şi o sinagogă.

Reporterii adevarul.ro i-au luat un interviu profesorului universitar braşovean Marian Ivănoiu, cel care stă la temelia acestei pagini web. Ivănoiu a explicat că Portretul României Interbelice face parte din Memoria (www.memoria.ro) unul din site-urile susţinute de Fundaţia ASPERA ProEdu Braşov şi că site-ul a fost făcut pentru cititorii mai tineri.

„Se simţea nevoia unei informaţii suplimentare geografice şi istorice (de cadru istoric) şi atunci am avut ideea de a folosi o sursă cunoscută, dar foarte rară, celebra Enciclopedie Gusti. Întâmplător, prin intermediul unui prieten de pe web, am reuşit să o cumpăr de la un anticariat bucureştean”, a povestit Ivănoiu.

Inginerul care a înviat România Mare

Marian Ivănoiu s-a născut „într-o familie de intelectuali modeşti” la 24 noiembrie 1951, la Lugoj. A urmat cursurile gimnaziale la Şcoala Generală „Ion Vidu” din oraş şi apoi cursurile Liceului teoretic Coriolan Brediceanu (secţia reală). Din 1970 a devenit student al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, Facultatea de Mecanică, specializarea Maşini Hidraulice şi Pneumatice. După repartiţia guvernamentală a ajuns la Braşov, inginer stagiar la întreprinderea Hidromecanica.

După 1978 a intrat în viaţa academică locală, respectiv a devenit cadru didactic la actuala Universitate Transilvania din Braşov, catedra de Mecanica Fluidelor şi Termotehnică, actualul departament de Inginerie Mecanică, unde se află şi în prezent.

După 1990, a petrecut aproape doi ani într-un laborator de specialitate de la Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Lyon, beneficiind de o bursă guvernamentală franceză şi de o bursă de mobilitate individuală Tempus (1991-1993).

Fundaţia ASPERA

Pentru ambele proiecte ale fundaţiei ASPERA răspunzătoare este doamna Lidia Bradley Gheorghiu, o prietenă de-a profesorului Ivănoi din Braşov care, din 1982, a plecat „neoficial” în străinătate, întâi RFG, apoi Statele Unite şi acum din nou Germania.

„Ea este membru fondator şi sponsor principal al Fundaţiilor şi mi-a propus în anul 2000 să  preiau partea executivă a Fundaţiei din Braşov, care există oficial din 2001, având în intenţie un scop educativ”, a adăugat Ivănoiu.

Potrivit celui care l-a construit, proiectul Portretul României Interbelice îşi propune să ofere cititorilor o viziune mai accesibilă şi mai atrăgătoare deopotrivă asupra unei perioade extrem de complexe din istoria contemporană a României. 

“Sperăm ca în versiunea a doua, pe care v-o prezentăm cu începere din februarie 2013, situl să aibă un impact global: poţi înţelege mai bine epoca dacă asociezi date statistice cu informaţii culturale şi etnografice, cu o foarte bogată ilustrare fotografică, cu secvenţe audio din folclorul local, cu evenimente remarcabile petrecute acolo în acea perioadă, chiar cu mici filme de epocă”, este descrierea de pe site.

În ceea ce priveşte bibliografia care stă la baza informaţiilor, dar şi a imaginilor este bazată pe o colecţie complexă care include printre multe altele extrase din celebra enciclopedie editată de un colectiv condus de Dimitrie Gusti şi publicată între anii 1938-43, dar şi arhive oficiale accesibile online sau alte fonduri de fotografii, majoritatea străine.

Rămâneţi mâine pe bucuresti.adevarul.ro pentru a citit interviul eveniment cu creatorul paginii www.romaniainterbelica.memoria.ro, Mircea Ivănoiu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 

Imagini din aceeasi galerie
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro                                         
  •  Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro 
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro                                                       
  • Bucureștiul anilor 1930 sursă foto romaniainterbelica.memoria.ro                                                                                        
Distribuie imaginea
citeste totul despre: