Poveştile gărilor din Bucureşti. Cum a vrut Ceauşescu să demoleze Gara de Nord, ridicată din ordinul Regelui Carol I. Filaret, prima gară din Bucureşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Capitala are trei dintre cele mai frumoase şi încărcate de istorie gări din România, printre care şi una dintre cele mai vechi gări din ţară, Gara Filaret. „Adevărul“ vă spune cum a reuşit să reziste Gara de Nord demolării propuse de Ceauşescu şi când a fost inaugurată prima gară a Bucureştiului.

Cea mai veche gară din Capitală este Filaret. Este una dintre cele mai bătrâne clădiri din Bucureşti. A fost inaugurată în anul 1869, iar în 1960, guvernul comunist a transformat-o în autogară, discutându-se odată cu instalarea regimului democratic despre amenajarea unui muzeu în clădirea gării.

„Mai marii instituţiei Căilor Ferate din Perioada Interbelică au avut un proiect sănătos de a transforma clădirea-monument în muzeu al Căilor Ferate Româneşti, care nu a reuşit însă să fie dus până la bun sfârşit. Mai târziu, comuniştii credeau că viitorul stătea în transportul auto şi că vremea trenurilor comerciale este pe ducă. Aceştia au decis transformarea clădirii în autogară. Şi cum ideea muzeelor nu a fost niciodată o prioritate pentru Ceauşescu, până la Revoluţie nu s-a putut face nimic. După, am sperat că se va putea îndeplini în sfârşit planul iniţial“, spunea în urmă cu un an inginerul feroviar Octavian Udrişte, fostul director al Metrorex din perioada 1996-1998 şi preşedintele de onoare al organizaţiei Clubul Feroviar Român.

image

Gara Filaret este cea mai veche din Bucureşti FOTO Arhivă

Pe vârful dealului Filaret din Capitală se odihneşte astăzi bătrâna gară, care parcă stă să cadă. A fost inaugurată în toamna anului 1869 şi a păstrat doar trei ani gloria de unică gară, pentru că în 1872 a fost inagurată actuala Gară de Nord. Cu toatea acestea, timp de o sută de ani a fost una dintre zonele în care oamenii se înghesuiau pentru a face comerţ ambulant. Astăzi, pe aici nu mai trece niciun tren, iar imaginea gării de altădată se mai păstrează doar în amintirea oamenilor.

Gara de Nord, de la bombardament la demolare

Nu de puţine ori s-a zis că în Gara de Nord din Capitală s-au scris capitole întregi din poveşti de dragoste. O mulţime de oameni s-au despărţit în celebra gară şi foarte mulţi s-au revăzut după ani buni pe aglomeratele peroane ale Gării de Nord.

În ceea ce priveşte povestea gării, aceasta a început  pe 10 septembrie 1868, când, în prezenţa Regelui Carol I, a fost aşeazată prima piatră de temelie a clădirii. Câţiva ani mai târziu, în 1872, gara era inaugurată, fiind deschisă circulaţia feroviară pe linia Roman-Galaţi-Bucureşti-Piteşti.

image

Gara de Nord din Capitală a fost inaugurată în 1872 FOTO www.muzeuldefotografie.ro

La început, staţia din Capitală a fost numită Gara Târgovişte, pentru că actuala Calea Griviţei purta atunci numele de Calea Târgoviştei. Abia în 1888, gara a primit actuale denumire. În planurile inginerilor care au gând staţia nu era trecut şi faptul că va ajunge cea mai importantă gară a Bucureştiului.

Mulţi spun că e o gară specială, că are un aer care aminteşte de trecut, dar nu sunt mulţi cei care ştiu că celebra gară a fost supusă la două teste grele, reuşind să supravieţuiască. Prima dată în anul 1944, când a făcut faţă bombardamentelor din Bucureşti, iar a doua oară când dicatatorul Nicolae Ceauşescu şi-a pierdut puterea, odată cu Revoluţia, el plănuind să demoleze clădirea Gării de Nord şi să o mute la marginea Bucureştiului.

Gara Regală a Capitalei

Povestea Gării Băneasa ne duce pe firul timpului înapoi în anul 1936, atunci când Direcţia Generală Direcţia Generală C.F.R. a început să construiască două gări special destinate Casei Regale. Astfel, cele două staţii, una în Sinaia şi cealaltă în nordul Capitalei, erau clădiri menite să creeze un cadru monumental şi festiv al primirilor Suveranului (M.S. Regele Carol al II-lea), a Membrilor Familiei Regale şi a Şefilor de State în cele două oraşe de Reşedinţă Regală din ţară.

Potrivit site-ului bucurestiivechisinoi.ro, edificarea Gării Băneasa a dat prilejul unui ansamblu feroviar armonizat, împreună cu fântâna Mioriţa şi pasajul inferior de la Mogoşoaia, acesta din urmă fiind tratat în acelaşi stil şi unit în mod coerent cu staţia prin pergole şi ziduri. Pavilionul principal, a cărui suprafaţă clădită este de 280 de metri pătraţi, conţine încăperi rezervate pentru persoanele oficiale, precum şi un salon de recepţie.

Acesta este în acelaşi timp şi holul de trecere spre liniile ferate. Potrivit sursei citate, construcţia este executată cu schelet de beton armat: faţadele sunt placate cu travertin românesc, în timp ce uşile şi ferestrele clădirii principale sunt din fier acoperit cu foi de metal inoxidabil. Pereţii salonului de recepţie şi ai holului mare sunt acoperiţi cu lambriuri de lemn de trandafir. 

Pe aceeaşi temă:

Gara de Nord, clădirea care n-ar fi trebuit să existe: a supravieţuit bombardamentelor din '44 şi a scăpat de buldozerele lui Ceauşescu

Cum era gândit traficul feroviar din Bucureşti acum 100 de ani. Capitala ar fi putut fi traversată de o cale ferată. Costurile: 42 de milioane lei aur

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite