„Podgoriile” din Bucureştiul Vechi, numele străzilor de astăzi. Cum s-a mărit oraşul din cauza cârciumarilor care fugeau de accize

„Podgoriile” din Bucureştiul Vechi, numele străzilor de astăzi. Cum s-a 
mărit oraşul din cauza cârciumarilor care fugeau de accize

Bucureştiul a fost cu sute de ani în urmă o zonă viticolă

Prăfuit, poluat, aglomerat, zogomotos şi obositor, aşa arată în ochii celor mai mulţi Capitala României astăzi. Cu secole în urmă, Hilariopolis, cum era supranumit, era un spaţiu al podgoriilor şi al cârciumarilor care forţau graniţele oraşului pentru a scăpa de taxele statului. Deşi nu acoperea necesităţile oamenilor, Bucureştiul era un loc al viţei de vie, lucru atestat chiar de numele unor străzi pe care păşim încă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Faptul că România este printre primele ţări din lume în ceea ce priveşte producţia de vin nu mai este o noutate. Datele oficiale oferite de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) arată că ţara noastră se află pe locul zece în lume la suprafaţa ocupată cu viţă de vie şi locul cinci la nivel european. Mai mult decât atât, în România erau cultivate aproximativ 205.000 de hectare cu viţă de vie în 2012, dar şi consumate 2,6 milioane de hectolitri, consum care poziţionează România între primele 20 de state din lume.

Bucureştiul din urmă cu 400 de ani, zonă viticolă

Cu toate că zona capitalei României nu a fost niciodată considerată una viticolă în sensul real al producţiei de vin, al podgoriilor tradiţionale, a existat o perioadă când oraşul era împânzit de viţă de vie, când faţa oraşului era complet diferită, când oraşul doldorea de vin, struguri şi rachiu.

”Putem spune că zona Bucureştilor era acum 400-600 de ani şi o zonă viticolă şi asta şi pentru că existau mai multe dealuri. Bucureştii erau la liziera dintre Codrii Vlăsiei şi Câmpia Bărăganului, iar oamenii cultivau frecvent viţa de vie, chiar mai mult decât pomii fructifieri ori legumele”, explică istoricul Dan Falcan.

Istoricul este de părere că oraşul era, totuşi, în primul rând, un adevărat centru comercial unde negustorii de toate felurile se întâlneau şi făceau schimburi, produse textile pentru produse agricole şi aşa mai departe. Peste acest aspect, chiar dacă exista un număr considerabil de viţe de vie, necesităţile oamenilor nu erau acoperite, o bună parte din vin fiind adus din zonele tradiţionale din Ţara Românească sau din afara ei.

”Consumul de vin era foarte mare, iar necesităţile impuse de consumul local şi de comerţ nu se putea acoperi cu producţia locală. Toţi cârciumarii aveau beciuri uriaşe unde îşi puneau butoaiele cu vin. Erau foarte mari aceste butoaie, beciurile fiind considerate o bună perioadă de istorici ca fiind nişte galerii subterane. În realitate, nu erau decât nişte beciuri foarte mari”, adaugă Falcan.

Pare de necrezut, dar de demult Bucureştiul era o zonă viticolă.

”Între secolele 15-18 era o zonă viticolă, lucru care începe să se schimbe puternic prin secolul 19, atunci când încep exproprierile, când oraşul începe să se întindă. Bucureştiul era un oraş al bucuriei, un oraş dinamic, dar şi unul al contrastelor. Unii îl numeau Hilariopolis”, mai explică istoricul.

Cârciumarii au mărit oraşul

Un alt aspect care pare a fi o legendă, dar care nu este decât un alt adevăr ce stă dovadă pentru inventivitatea românească este fenomenul măririi oraşului care s-a întâmplat în jurul secolului 18 şi în prima jumătate a secolului 19.

Reglemăntările fiscale ale statului au adus cu sine şi accizele pe care toţi cârciumarii ce aveau localuri în perimetrul oraşului trebuiau să le achite, lucru nu foarte agreat de crâşmarii de prin marginile oraşului, viitoarele mahalale. Drept urmare, au hotărât să mute cârciumile după graniţă şi să scape de plata taxelor. În replică, statului mărea graniţile oraşului şi în acest fel, pentru o perioadă de câţiva zeci de ani, Bucureştiul s-a mărit continuu.

O altă mărturie a faptului că Bucureştiul a fost odată o zonă viticolă este numele mai multor străzi actuale care vorbesc de la sine. Aducem aminte câteva: Ziduri între Vii, Heliade între Vii sau Drumul între vii.

Pe aceeaşi temă:

Vinurile Iaşiului. Istoria miraculoasă a podgoriilor Cotnari, unde se produce regele vinurilor şi vinul regilor

FOTO VIDEO Judeţul Buzău, locul unde se îmbină două podgorii ale Munteniei şi Moldovei

Hărţi turistice de promovare a drumului podgoriilor vrâncene

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: