Bucureşti: Lista persoanelor anchetate pentru crimele din decembrie '89

„Adevărul de Seară“ prezintă cele mai importante nume din dosarele Revoluţiei, foşti militari, securişti, miliţieni şi activişti anchetaţi pentru crimele de acum 20 de ani.

Majoritatea sunt în viaţă, nu au fost nicioadată condamnaţi, iar după Revoluţia din 1989 s-au transformat în prosperi oameni de afaceri sau politicieni.

Dosarele Revoluţiei nu au ajuns niciodată în instanţă chiar dacă au fost finalizate în proporţie de 80%. Din cele 245 de persoane trimise în faţa tribunalelor pentru evenimentele din 1989, unele au primit ani grei de închisoare, câteva fiind condamnate pe viaţă.

Majoritatea însă au fost graţiate sau fapta s-a prescris. „Factorul politic a fost o piedică în derularea cercetărilor, mai ales pe vremea mandatului lui Ion Iliescu. Explicaţia este simplă; cei care au venit la putere după Revoluţie făceau parte din fosta administraţie comunistă şi era interesul lor să se protejeze“, a declarat pentru „Adevărul de Seară“, fostul procuror militar Dan Voinea, cel care s-a ocupat de aceste dosare până când au fost preluate de procurorul general Laura Codruţa Kovesi.

    Victor Atanasie Stănculescu, fost ministru adjunct al Apărării Naţionale. A fost acuzat că a reprimat manifestaţiile de la Timişoara. Condamnat la 15 ani de închisoare, se află în penitenciarul Jilava.

    Gen. Mihai Chiţac. Acuzat că a reprimat manifestaţiile de la Timişoara, alături de Victor Atanasie Stănculescu. A  fost condamnat la 15 ani de închisoare. A fost eliberat pe caz de boală în septembrie 2009. La 18 decembrie s-a întors în penitenciarul Jilava pentru ispăşirea pedepsei.

    Tudor Postelnicu, ultimul ministru de interne comunist, a fost anchetat şi arestat, a stat după gratii cinci ani după care a fost eliberat. Acum trăieşte în Bucureşti.

    Locotenent colonelul Ilie Dicu a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru represaliile de la Cluj. În prezent este încarcerat la Penitenciarul Gherla.

   Ion Iliescu, fost preşedinte al României după 1990, dosar în lucru.

    Gen. Corneliu Pârcălăbescu, secretar al Consiliului Politic şi locţiitor al comandantului Armatei (ianuarie - decembrie 1989), şef al Statului Major al Gărzilor Patriotice din C.C. al P.C.R. din decembrie 1989. Între iulie 1990 şi octombrie 1995 a fost şeful  Comisiei Superioare de Regulamente din MApN, dosarul lui se află în lucru. Este pensionar şi trăieşte în Capitală.


    Contra-amiral Emil „Cico” Dumitrescu a fost cel care în timpul Revoluţiei a chemat şefii unităţilor militare din judeţele limitrofe Bucureştiului ca să apere Capitala. Dosar în lucru. În prezent trăieşte în Bucureşti. 

    Gen. Marin Oană, dosar în lucru pentru implicarea în represaliile de la Universitate, locuieşte în Bucureşti.

    Gen. Gheorghe Carp, dosar în lucru pentru implicarea în represaliile de la Universitate, trăieşte în Capitală.

     Ionel Marin, fost general SRI, anchetat şi în prezent pentru implicarea în represaliile de la Universitate, trăieşte în Capitală.

    Col. Dorel Amăriucăi, dosar în lucru, trăieşte în Capitală.

    Col. Gheorghe Suman, a fost implicat direct în represiunea din Piaţa Universităţii, dosar în lucru, trăieşte în Bucureşti.

    Gen. Mircea Mureşan, a fost implicat direct în represiunea din Piaţa Universităţii, a tras cu tunul în biblioteca Universităţii, după Revoluţie a fost şeful Direcţiei de Cultură din MApN şi rector la Colegiul Naţional, dosar în lucru, trăieşte în Capitală.

    Gen. Ioan Geoană, tatăl lui Mircea Geoană, fost sef al Comandamentului Apararii Civile, cunostea subteranele Capitalei, locatii importante in diversiunea care a inceput pe 22 decembrie 1989, acestea fiind locurile din care ar fi actionat asa-zisii teroristi. A decedat la 2 iunie 2009.

    Teodor Brateş, fostul şef al emisiei TVR, ginerele torţionarului Alexandru Nicolschi a difuzat, din studioul 4 al Televiziunii informaţii false şi contradictorii, menite să neliniştească populaţia. Dosar în lucru, trăieşte în Bucureşti.

    Victor Ionescu, crainic al TVR, dosar în lucru, trăieşte în Capitală.

    Dumitru Iliescu, fost şef SPP, dosar în lucru, în prezent om de afaceri prosper, trăieşte în Capitală.

    Gen. Dumitru Penciuc, dosar în lucru, militar în rezervă, locuieşte în Capitală.

    Gen. Gheorghe Vasile, dosar în lucru, decedat.

    Gen. Giani Bucurescu, dosar în lucru, i s-a pierdut urma.

    Gen. Dumitru Goran, fostul şef al Securităţii Municipiului Bucureşti, dosar în lucru, trăieşte în Capitală.

    Col.Toma Zaharia. Fost comandant al unei sectii de Militie din Bucuresti, sectie mentionată printre cele în care demonstrantii aduşi au fost batuţi şi maltrataţi. Dosar în lucru

    Gen. Aurelian Mortoiu, fostul şef al Direcţiei a 3-a a Securităţii, dosar în lucru, trăieşte în Timişoara.

    Gen. Iulian Vlad, fostul şef al Departamentului Securităţii Statului. Dosar în lucru, trăieşte în Bucureşti.

    Gen. Vasile Constantin, dosar în lucru, i s-a pierdut urma.

    Gen. Ion Moţ, cercetat şi reţinut dar eliberat la începutul anului 1990. I s-a pierdut urma.

    Gen. Nicolae Militaru, fost ministru al Apărării Naţionale după 1990, cercetat, decedat.

     Gen. maior Marin Neagoe a condus Direcţia a V-a a Securităţii, până la 22 decembrie 1989. A fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru că a reprimat demonstraţiile anticomuniste. Dosar în lucru, trăieşte în Bucureşti.

    Gen. Gheorghe Florea, anchetat pentru crimele de la Braşov, trăieşte la Braşov.

    Gen. Aurel Dragomir, dosar în lucru, trăieşte la Sibiu.

    Maior Francisc Tobă, cercetat pentru crimele de la Sibiu, în prezent este om de afaceri în Bucureşti.

    Vice-amiral Gheorghe Dinu, fostul şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei, dosar în lucru, trăieşte în Capitală.

    Gen. Eugen Bădălan, fost comandant al unităţii militare din Arad, a fost implicat în represaliile din Arad şi Timişoara, dosar în lucru şi în prezent. După Revoluţie a fost şef al Armatei a II-a, apoi deputat PDL de Brăila, trăieşte în Brăila.

    Ştefan Guşă, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, a fost urmărit penal pentru implicarea în represiunea de la Timişoara. A încercat să intervină şi împotriva maiorului timişorean Viorel Oancea, primul militar român care a refuzat să tragă. După revoluţie a fost numit în funcţia de comandant al Armatei a II-a. A decedat în 1994.

    Traian Sima, fostul şef al Securităţii Timiş, condamnat la închisoare, graţiat de Iliescu în 1990.

    Maior Radu Tinu, fost adjunct al şefului Securităţii Timiş, condamnat, a executat aproape 2 ani, în prezent director la Asirom Timişoara.

    Filip Teodorescu, unul dintre şefii contraspionajului din Securitate, condamnat la închisoare în dosarul Timişoara, graţiat de Iliescu în 1990. I s-a pierdut urma.

    Nicolae Ghircoiaş, colonel de Miliţie, condamnat la închisoare, graţiat de Iliescu în 1990, i s-a pierdut urma.

    Valentin Ciucă, căpitan de Miliţie, condamnat la închisoare, graţiat de Iliescu în 1990, i s-a pierdut urma.

    Gheorghe Avram, maior de Miliţie, condamnat la închisoare, graţiat de Iliescu în 1990, i s-a pierdut urma.

    Laurenţiu Preda, locotenent-major de Miliţie, condamnat la închisoare, graţiat de Iliescu în 1990, i s-a pierdut urma.

    Eugen Mişca, căpitan de Miliţie, condamnat la închisoare, graţiat de Iliescu în 1990.

    Tiberiu Grui, căpitan de Miliţie, condamnat la închisoare graţiat de Iliescu în 1990, i s-a pierdut urma.

    Eugen Peptan, căpitan de Miliţie, condamnat la închisoare, graţiat de Iliescu în 1990, i s-a pierdut urma.

    Cpt. Constantin Gheorghe, a ordonat deschiderea focului împotriva manifestanţilor la Timişoara la data de 17 decembrie, condamnat, graţiat de Iliescu în anul 2003. I s-a pierdut urma

    Lt.col. Ion Păun a ordonat deschiderea focului împotriva manifestanţilor la Timişoara la data de 17 decembrie, condamnat, graţiat de Iliescu în anul 2003. I s-a pierdut urma.

    Ion Coman, membru în C.C. al PCR,  condamnat la 20 de ani de închisoare, a făcut recurs şi a primit jumătate din pedeapsă. A stat după gratii 3 ani după care a fost graţiat, în anul 2000, de preşedintele  Emil Constantinescu.

    Radu Bălan, prim secretar PCR al judeţului Timiş, condamnat la 23 de ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor. A murit înainte de judecarea recursului.

    Cornel Pacoste, viceprim-ministru, condamnat la 20 ani inchisoare pentru complicitate la omor în anul 1991.  Pedeapsa i-a fost redusă la jumătate în 1997. I s-a pierdut urma.

    Ion Popescu, colonel de Miliţie, şef al Inspectoratului M.I. Timiş, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor.  Pedeapsă redusă la 15 ani de închisoare. I s-a pierdut urma.

    Ion Deheleanu, fost colonel de Miliţie, condamnat la 18 ani de închisoare pentru omor în 1991. Eliberat pe caz de boală. I s-a pierdut urma.

    Ioan Corpodeanu, fost locotenent-colonel de Militie, a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru omor. Pedeapsă redusă la 15 ani de închisoare în 1997. Eliberat,  înainte de termen, alături de Miron Cozma, în septembrie 2004, printr-un decret de graţiere.

    Iosif  Veverca, fost şef al Serviciului Judiciar Timiş, singurul inculpat în „Lotul Timişoara“ care a fost învinuit pentru uciderea concretă a unuia dintre revoluţionari. A fost condamnat la 15 ani de închisoare în 1991. În anul 2003 a fost graţiat de Iliescu.

    Emil Macri, general de Securitate, anchetat, decedat.

    Ioan Baciu, fost colonel de miliţie, condamnat, fapte amnistiate prin decretul FSN din 1990, i s-a pierdut urma.

    Gheorghe Ganciu, angajat al crematoriului „Cenuşa“ unde au fost incinerate cadavrele de la Timişoara, condamnat, fapte amnistiate prin decretul FSN din 1990, i s-a pierdut urma.

    Emilian Zamfir Iozef, angajat al crematoriului „Cenuşa“, condamnat, fapte amnistiate prin decretul FSN din 1990, decedat.

    Ilie Matei, secretar PCR, condamnat la 15 ani de închisoare (1997), achitat (1991), i s-a pierdut urma.

    Gabriel Anastasiu, colonel de Securitate, condamnat, achitat, i s-a pierdut urma.

    Gheorghe Atudoroaie, maior de Securitate, condamnat, achitat, în prezent director la Iulius Mall Timişoara.

    Viorel Bucur, capitan Miliţie, condamnat şi apoi achitat.

    Locotenent de Securitate Florin Dragomir, condamnat de Tribunalul Timişoara la 4 ani şi 6 luni de închisoare, va fi eliberat în urma recursului judecat la Tribunalul Militar Bucureşti.

    Plutonier de Miliţie Dumitru Asaftei, condamnat, achitat la scurt timp, i s-a pierdut urma.

    Căpitan de Miliţie Traian Cozma, condamnat şi graţiat în 1990. I s-a pierdut urma.

    Plutonier major de Miliţie Vasile Bandula, condamnat la 6 ani de închisoare, i s-a pierdut urma.

    Locotenent major miliţie Petru Voican, condamnat şi achitat. I s-a pierdut urma.

    Gen.col. Iulian Topliceanu, fost comandant al Armatei a IV-a Transilvania, a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare, pentru instigare la omor deosebit de grav în 2006.

    Colonelul Valeriu Burtea, condamnat în anul 2006 la o pedeapsă cu închisoarea de 9 ani. În prezent este încarcerat la Penitenciarul Jilava.

    Ioachim Moga, fostul prim-secretar al PCR Cluj, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, pentru instigare la omor deosebit de grav. Moga a fugit de justiţie şi a decedat în urmă cu doi ani la un spital din Cluj.

    Lt. Col. Laurenţiu Cocan a primit o pedeapsă de 9 ani de închisoare pentru instigare la omor deosebit de grav. După 3 ani de detenţie, Cocan a fost eliberat condiţionat. Acesta locuieşte în Cluj.

    Florian Caba (colonel în 1989), însărcinat cu coordonarea trupelor militare din unităţile militare din Someşeni. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis achitarea sa. Caba a promovat după Revoluţie până la gradul de comandant de unitate militară  NATO, iar de la pensionare a intrat în afaceri, în Dej.

    Plutonier major Miliţie Constantin Teghiu, condamnat şi achitat la scurt timp.

    Capitan contrainformaţii Vasile Joiţoiu, condamnat la 18 ani de închisoare de Tribunalul Militar Timiş, achitat de Tribunalul Militar Bucureşti.



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: