În schimb, echipele formate exclusiv din persoane de tipul “Yes-Man” îşi îndrăgesc atât de mult ideile încât ajung să şi le apere până la absurd, atunci când persoane din afara echipei le sesizează punctele slabe. Astfel, ei ajung să blocheze propunerile de îmbunătăţire.

Cam aşa aş descrie şi fanii lui Nicuşor de tip “Yes-Man”. Ei mai sunt cunoscuţi şi sub numele de “Martorii lui Nicuşor”.

În 2020, Nicuşor Dan a candidat la Primăria Capitalei. Şi a câştigat, dar cu emoţii. 

Sunt printre cei care l-au votat. Este adevărat că a fost în primul rând un vot “contra Firea”, dar am crezut că, odată cu venirea noului primar, în sfârşit, Capitala va avea o şansă. 

Nu pentru că Nicuşor va rezolva toate problemele oraşului până la sfârşitul mandatului - acest lucru este imposibil. Dar am sperat că va face din bucureşteni o comunitate implicată care va face imposibilă o reîntoarcere a unui primar de tipul Firea. 

Însă, fiecare săptămână care a trecut mi-a întărit convingerea că m-am înşelat. Nicuşor va fi un primar care va asfalta, va pune pe picioare sistemul de încălzire, va planta pomi şi o să adune, probabil, mizeria din oraş. Dar este suficient?

În opinia Martorilor lui Nicuşor, da, este suficient.

În opinia mea, dacă mandatul lui Nicuşor va continua după acelaşi tipar, el va reuşi să aducă lehamitea în rândurile celor care şi-au pus speranţe că va face mai mult decât “să asfalteze şi să dea căldură”. Iar asta nu va face decât să asigure o victorie covârşitoare pentru Firea în 2024. Iar tot ce va reuşi să clădească în această perioadă se va nărui, pentru că nu construieşte pe o bază solidă.

Mă aşteptam ca Nicuşor Dan să ştie exact ce are de făcut când ajunge la primărie, mai ales că visează la acest post de peste 8 ani. Însă Nicuşor s-a comportat de parcă tocmai a fost paraşutat pe Pământ!

Probabil ştiţi, o primărie are de administrat mai multe domenii. Iar Capitala are probleme grave în toate aceste domenii! Totuşi, săptămână după săptămână, Primarul General a tăcut, în timp ce (cel puţin) doi primari de sector se plângeau că nu răspunde la telefoane.

În loc să sesizeze problema, unii fani ai lui Nicuşor s-au radicalizat - găseau scuze în fiecare săptămână: “nu are timp acum, trebuie să se ocupe de pandemie!” / “mai important decât orice este rezolvarea termoficării!

Doar că cele două probleme existau şi erau cunoscute, deci nu putem spune că “l-au luat prin surprindere”. În plus, deciziile (legate de pandemie şi termoficare) au fost luate fără o minimă consultare! 

Cum a fost posibil ca Nicuşor să se comporte exact ca Firea, pe care o critica pe vremea cand era oengist?


Nicuşor Dan a condus un ONG, înainte de a face pasul către politică. Însă este un oengist care a lucrat cu oamenii doar atunci când a avut de oprit vreo demolare abuzivă. Chiar făcea cineva o glumă: “dacă vreţi să vă răspundă Nicuşor la telefoane trebuie să ameninţaţi că demolaţi o clădire de patrimoniu şi o să apară imediat”. Pentru că exact asta a făcut: a oprit tot ce făcea când a vrut să oprească o demolare pe strada Pictor Arthur Verona. În schimb, nu a făcut la fel atunci când l-au sunat “colaboratorii”. Or, fără colaborare nu ai cum să coordonezi eficient munca celor 7 primării din Bucureşti. Să ne reamintim că administraţiile locale din Bucureşti au mult mai mulţi angajaţi decât Uniunea Europeană. Diferenţa majoră stă în modul în care sunt folosite aceste resurse.

Pe vremea mandatelor lui Firea şi Oprescu, când activitatea primăriei era opacă, ONG-urile ofereau un oarecare echilibru: sesizau derapajele, reclamau lipsa dezbaterilor şi a transparenţei, criticau. Iar Nicuşor era printre oengiştii vocali.

Dar a venit momentul în care Nicuşor a ajuns primar. Am crezut că, în sfârşit, administraţia va fi mai transparentă iar expertiza asociaţiilor va fi utilizată de administraţie.

Plini de entuziasm pentru că un oengist a ajuns la Primărie, mai multe asociaţii au adresat o scrisoare deschisă către Primarul General oferindu-şi expertiza. Am fost surprins să constat că răspunsul a venit abia după 28 de zile! Da, era în termenul legal… însă a arătat cât de grea va fi comunicarea cu noul primar. În plus, răspunsul nu oferea un termen clar.

O să vă caute echipa mea”, a scris Nicuşor. Au trecut mai mult de 3 luni de atunci, fără ca “echipa lui Nicuşor” sa dea vreun semn. 

Un simulacru de implicare a asociaţiilor a fost momentul “audierilor pe buget”. Timp de două săptămâni, după un program strict de maxim o oră, fiecare instituţie şi departament din subordinea primăriei a prezentat, prin directorii lor, propunerile de buget. 

A fost un spectacol ieftin care mi-a demonstrat incapacitatea Primarului General de a utiliza eficient cea mai importantă resursă: timpul.

Audierile pe buget nu aveau legătură cu ceea ce îşi propunea primarul pentru Bucureşti, ci doar ce îşi propuneau directorii sa facă, folosind tiparul ultimilor ani. Nu era mai eficient ca datele sa fie citite individual de cei interesaţi, în 1-2 zile, decât să stea primarul 10 zile ca să participe la citirea unor cifre?

Au fost două săptămâni pierdute. Oare câte alte activităţi lipsite de importanţă a mai avut Nicuşor Dan în ultimele 5 luni, dacă “nu a avut timp” să deschidă căi de comunicare cu cetăţenii pe majoritatea problemelor oraşului?

În ceea ce priveşte “echipa”, abia săptămâna trecută am aflat care sunt consilierii personali ai Primarului General. Iar asta s-a întâmplat pentru că l-a întrebat presa, nu pentru că a vrut să demonstreze că va fi un administrator care pune preţ pe transparenţă.

Nicuşor, activistul ajuns primar, are mari probleme în ceea ce priveşte transparenţa. Pot să-l compar cu Firea, fără probleme: majoritatea actelor normative care au trecut prin Consiliul General nu au fost în dezbatere publică. Atunci, de ce tac asociaţiile? De ce nu sunt la fel de vocale, ca pe vremea lui Firea (sau Oprescu)?

“Vi se pare ca Nicuşor a început un parteneriat cu cetăţenii? Poartă vreun dialog cu ei pe vreun subiect? Îmi este greu sa presupun ce activităţi a desfăşurat Nicuşor Dan, dar lipsa de transparenţă este deranjantă. Consider că orice activitate trebuie dezbătută cu cetăţenii. Iar noi, ONG-urile care tot vorbim despre transparenţă, nu trebuie să ne culcam pe o ureche doar ca este primar un ONG-ist. Consider că este mai util să criticăm lucrurile care nu sunt în regulă, decât să "acordăm şanse" doar pentru că este "de-al nostru"."

Acesta este un fragment din mesajul pe care l-am transmis asociaţiilor din Bucureşti în ianuarie 2021. A fost momentul în care a început să-mi fie ruşine că sunt oengist.

Unii spun că aşa e el, mai bleg. Alţii zic ca şi-a schimbat comportamentul din momentul în care a făcut pactul pentru a ajunge Primar General, pentru că acum “are de întors nişte servicii”.

Eu cred că Bucureştiul este pe cale să piardă o oportunitate rară să-şi revină. Şi asta se va întâmpla şi din cauza lipsei de reacţii a ONG-urilor şi a fanatismului Martorilor lui Nicuşor.

Fie din cauză că are o echipă de consilieri de tipul Yes-Man, fie pentru că are consilieri buni dar pe care nu-i ascultă, Nicuşor a ajuns un politician banal care interpretează transparenţa strict în prevederile Legii 52. Şi nici măcar pe acelea nu le respectă!

Cine ar mai putea să-l trezească? Echipa lui, în niciun caz, dovadă fiind primele 5 luni pierdute, în opinia mea. În schimb, ar putea face mult mai mult fanii lui Nicuşor dacă vor înceta să vadă în fiecare critic un duşman.

Cât despre asociaţii, observ că au exagerat de multă răbdare cu Nicuşor. Nu m-aştept ca acest lucru să se schimbe curând.

Am urmărit o mică parte din cele peste 1000 de comentarii de pe pagina facebook a lui Nicuşor Dan la propunerea de proiect pentru trenul metropolitan. Am găsit acolo înjurături, am văzut şi laude. Dar cele mai valoroase sunt cele care au criticat argumentat “proiectul”. Cei care au alocat din timpul lor pentru a explica hibele proiectului, fie că sunt sau nu fanii lui, sunt singurii care pot să-l ajute sa fie un primar mai bun.

Nicuşor Dan nu este un om prost, asta e clar! Şi sunt sigur ca are intenţii bune! Deci, nu am vreo îndoială că în momentul în care l-am votat am făcut o alegere de 1.000.000 de ori mai bună decât a fost Firea. Însă aţi observat cu ce chinuri a obţinut mandatul? Credeţi că făcând “lucruri obişnuite” va “rezolva” Capitala? Unde, în rezultatele lui, vedem diferenţa de 1.000.000 faţă de Firea?

“Să avem răbdare măcar 6 luni!” este refrenul celor care nu acceptă eşecul lui Nicuşor. Însă foarte puţini dintre ei ştiu că birocraţia din administraţia românească face ca orice proiect banal să dureze, luni sau ani. Habar n-am dacă Nicuşor ştia asta sau, ca Firea, credea că e suficient să ai buget şi începi să faci “shopping”.

În curând se vor împlini 6 luni de când Nicuşor este Primar General. În aceste 6 luni el ar fi trebuit să înceapă dialogul cu cetăţenii pentru a le câştiga încrederea. Fără sprijinul lor, Nicuşor nu va putea lua decizii importante pentru oraş. O să asfalteze, o să dea cu mătura şi o să planteze copaci. Cam ce poate face face şi un administrator public, în lipsa primarului. 

Dacă vrei ca el să nu rămână doar “un primar mai bun ca Firea”, ajută-l să devină “un primar excepţional”. Fii raţional şi critică-l, atunci când vezi că lucrurile se pot face mai bine. Poate, cu puţin noroc, recuperează primele 5 luni pierdute.

Altfel, peste o lună o să trebuiască să schimbaţi refrenul: “Să avem răbdare măcar un an!”