Arhitect, despre demolările din Bucureşti în comunism: „Se dărâma criminal. Sus era prăpădul, jos efectul”
0
Unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ai României a notat într-un jurnal secret cele mai cumplite momente ale Epocii de Aur. Despre demolările din Bucureşti, Gheorghe Leahu scria pe luna ianuarie 1989.
Fragmente din Jurnalul secret al arhitectului au fost publicate pe site-ul memorialsighet.ro şi cuprind dezastrul şi mutilarea Capitalei, în urma indicaţiilor preţioase ale fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Specialistul spune că în tot acest dezastru nu se ţinea cont de nimic Pe 19 ianuarie 1989, Gheorghe Leahu a trăit un moment dificil vâzând cu ochii săi cum a fost făcute una cu pământul două case mari boiereşti, vile şi foişoare, clădiri splendide, pentru a face loc unor blocuri hidoase.
"…Astăzi, când mă îndreptam spre staţia de metrou Victoriei, plecând de la slujbă spre casă, o mare de praf sau ceaţă sau fum închidea orizontul în toată Piaţa Victoriei. Când m-am apropiat, m-am dumirit… se dărâmau criminal, cu ură, cu cele mai distrugătoare mijloace tehnice, cele două case boiereşti, vile cu turnuri şi foişoare situate în vârful de intersectare a Căii Victoriei cu Bd. Ana Ipătescu.
Două palate splendide, solide, făcând parte organic din arhitectura de valoare unică a Bd. Ana Ipătescu se dărâmau, se demolau, pentru a se face loc indicaţiei lui: în locul lor, un bloc cu 9-14 etaje, uriaş, hidos, nelegat de specificul zonei, trântit cu brutalitate, cu aroganţă de stăpâni absoluţi şi de despoţi în acest punct al oraşului", nota arhitectul.
Îndreptându-se către casă, arhitectul a mers la staţia de metrou, fără să îşi închipuie coşamarul din subteran. Iată ce nota în jurnalul său: Când am coborât în staţia de metrou, praful înecăcios era gros până la sufocare, la fiecare cădere a zidurilor de sus, trâmba de praf pătrundea ca o suflare de balaur inundând tunelul metroului. Călătorii, aşteptând metroul, ţineau batiste la gură şi la nas…sus era prăpădul, jos efectul.
Fragmentele din Gheorghe Leahu, Arhitect în ”epoca de aur”, Fundaţia Academia Civică, 2004 au fost prezentate pe site-ul memorialsighet.ro. Jurnalul secret scris de arhitectul Gheorghe Leahu în anii 1985-1989, ultimii ani ai “epocii de aur”, când Bucureştiul era mutilat de giganticele şantiere ale noului centru civic, iar viaţa de zi cu zi era un coşmar.
O carieră impresionantă
Arhitectul Gheorghe Leahu s-a născut la 10 mai 1932, în capitala Basarabiei, Chişinău-România, astăzi Republica Moldova. Între anii 1957-1991, arh. Gheorghe Leahu a proiectat şi coordonat în cadrul Institutului „Proiect Bucureşti" un impresionant număr de mari ansambluri de locuinţe, precum şi obiective istorice din zona Lipscani, în calitate de autor şi arhitect şef de secţie.
Acesta este autor al proiectelor: Magazinul Universal „Unirea", blocuri din ansamblul Calea Dorobanţilor, Spitalul O.R.L. „Dr. Hociotă", extinderea Spitalului „Dr. I. Cantacuzino", Fabrica de băuturi răcoritoare Ci-Co (astăzi Coca-Cola), Spălătoria Industrială „Nufărul" Militari, vile, case particulare, sedii de instituţii etc.
De trei ori a fost laureat al Premiilor Uniunii Arhitecţilor din România pentru valoarea profesională a unora dintre lucrările proiectate.
Între anii 1977-1989 a luat atitudini curajoase împotriva demolărilor şi pentru apărarea patrimoniului arhitectural ameninţat cu distrugerea în anii de dictatură comunistă. În mai 1990, participă ca delegat al Uniunii Arhitecţilor din România (U.A.R.) la al XVII-lea Congres Mondial al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, ce a avut loc în Montreal (Canada).
După 1989 a fost cooptat în diferite organisme profesionale de arhitectură: Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, conducerea Uniunii Arhitecţilor, membru de onoare al Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice. A numeroase articole publicate, conferinţe şi interviuri pe posturi de radio şi televiziune.
De asemenea, a fost invitat de Ambasadele şi Centrele Culturale ale României, de universităţi şi asociaţii ale românilor stabiliţi peste hotare, pentru expoziţii de acuarele şi conferinţe despre arhitectura României la:
New York - 1992, Ankara - 1993, Viena - 1994, Cleveland şi Chicago - 1995, Leipzig - 1998, Miami - 2000, Tel Aviv - 2000, Paris - 2001, Veneţia - 2002.
Se încarcă comentariile...
