Adevărul Live: Răzvan Băncescu, şeful hingherilor din Capitală: Am strâns peste 13.000 de câini. În Bucureşti sunt sub 50.000 de câini

Coordonatorul de proiect al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) a venit astăzi în platoul Adevărul Live. Băncescu a discutat cu jurnalista Cristina Răduţă despre modul în care municipalitatea gestionează numărul maidanezilor, despre motivele care au condus la un coflict între ASPA şi ONG-uri, dar şi despre legea care îi obligă pe toţi românii să îşi sterilizeze câinii.

Ce se întâmplă cu maidanezii din adăposturi? După 14 zile lucrătoare, dacă nu au fost revendicaţi vor fi eutanasiaţi. Câţi au fost eutanasiaţi?

“Peste 2.000, dar numărul va rămâne aşa până la sfârşitul anului din punct de vedere public, pentru că nu vom mai da aceste informaţii pentru că este un act administrativ şi atât. Zilnic se eutanasiază”, a spus Băncescu.

“După ce a fost dată legea adopţiilor. După 23 decembrie a crescut ritmul de adopţie. A scăzut după luna ianuarie, până în februarie când am anunţat că am dat drumul la eutanasieri. Acum scade iar. Am avut şi zile cu doi maidanezi adoptaţi”, menţionează Băncescu.

Persoanele nu pot adopta foarte mulţi câini, decât în anumite condiţii. Dacă se adoptă 150 de câini, trebuie să avem un teren foarte mare pe care să există acte care să probeze acest lucru. “În primă fază veţi primi 20-30 de câini, urmează un control neanunţat de la ASPA, iar apoi se aduce şi diferenţa de câini”, explică Bănescu. 

În cazul câinilor eutanasiaţi, hingherii se supun aceloraşi norme ca şi abatoarele. "Sunt ridicate de o firmă de neutralizare şi prin supraardere sunt neutralizate", a spus Băncescu. 

Cât ne costă un maidanez? 

Costul Primăriei începe de la apelul cetăţeanului. "Toţi spun că nu costă foarte mult. E un dispecerat în spate, o linie telefonică. Ulterior, există un om care ia apelurile şi le programează pe rute ca să fie mai eficient. După care începem cu costurile directe - prinderea. Prinderea unui câine costă Primăria 229 de lei pe câine.

Ulterior este costul medicului veterinar subcontractat. Fiecare câine are o fişă individuală. Apoi intră în zona de adăpost. Din prima zi până în ziua a 14-a costurile cu întreţinerea câinilor. Hrana e a treia ca pondere. Cel mai mare cost e forţa de muncă. Avem 24 de angajaţi în adăposturi. Am mai reuşit să compensăm prin contractul cu Administraţia Penitenciarelor la adăpostul din Bragadiru. Costul salariilor e cel mai mare, urmat de utilităţi", a explicat Băncescu. 

Lista neagră a ONG-urilor care nu mai au voie să adopte câinii

“Adoptatorii trebuie să anunţe schimbarea adresei câinilor. S-au făcut verificări şi lista va mai creşte. Am aplicat prevederea din hotărârea 145 - persoanele care au abandonat câinii pot fi interzişi la a mai adopta”, explică şeful ASPA.

Scandalul dintre Vier Pfoten şi ASPA - intrarea în adăpostul Vier Pfoten.

“Tot câinii au plătit. Nu mai raportaseră activitatea privind numărul de câini de acolo. Noi am luat 89 de câini. Dacă au avut acte, le-am dat înapoi. Câinii au fost microcipaţi şi sterlizaţi. Acum ştiu că acei câini aparţin Vier Pfoten. Înainte erau ca o armă albă neînregistrată. Noi acum i-am adus în legalitate”, a spus Băncescu. Potrivit acestuia costul pe câine este de aproximativ 10 lei pe zi. 

Băncescu îi acuză pe cei de la Vier Pfoten că au blocat accesul cu maşinile şi că din acest motiv hingherii au folosit metodele mai dure. De asemenea, niciun câine nu ar fi murit în acea intervenţie. 

Despre traficul de câini

"80% din transportul de câini din România în străinătate sunt ilegali. Paşapoartele sunt în alb sau câini care nu au respectat normele de carantină. Scopul? Banii", a spus Băncescu. Câinii de la noi din ţară sunt vânduţi în străinătate. "Unii nu se vând doar, ci se pun şi în adăposturi şi apoi redistribuiţi. Se virează bani pentru câini abandonaţi. Din evaluările noastre am avut conturi PayPal cu 2-3.000 de euro primiţi de la oameni pentru câini abandonaţi. De asemenea, câinii transportaţi în afară sunt duşi către persoane care chiar vor să aibă animale şi să le îngrijească, dar cei care trafichează cer 5-600 de euro pentru îngrijirea prealabilă a câinilor", a adăugat Răzvan Băncescu. 

Trei centre de adăpst

Primăria Capitalei are trei centre de adăpost. Bragadiru, Mihăileşti şi baza canină de la Pallady. Răzvan Băncescu menţionează că "Baza Pallady e folosită pentru descărcarea capturilor din timpul nopţii. Baza va deveni în timp un loc unde bucureştenii să abandoneze câinii pe care nu şi-i mai doresc. Vom asigura anonimatul. Şi în Anglia şi SUA există astfel de centre. De acolo, câinii sunt eutanasiaţi sau adoptaţi. Între a alege să-i lase pe stradă, vor prefera varianta de a-i preda". 

"Preţurile pentru hingherii privaţi, pentru firmele private se stabileşte după preţul cel mai mic oferit. Au fost şapte firme, iar unele au venit şi cu oferte de 300 de lei pe câine", a spus Băncescu. 

În 2012 au fost 10.800 de oameni muşcaţi

“Pe media lunară, mergem pe proiect şi rămâne acelaşi termen - 31 martie 2015. De asta avem echipe de noapte, să ne păstrăm în termenul rezolvării problemei maidanezilor”, a spus şeful hingherilor.

El a mai spus că termenul dat de Sorin Oprescu poate fi respectat. “Câinii nu se suprapun cu traficul uman, decât dacă sunt nevoiţi. Numărul de muşcături a atins cota maximă în 2012. Au fost 10.800 de oameni muşcaţi în Bucureşti. Noi trebuie să ajungem în 2015 să avem 1.000 - 1.500 de persoane muşcate de câini. În partea ulterioară, urmează să rezolvăm şi ceilalţi 20% din câinii rămaşi pe strază”, a mai menţionat Băncescu.

Bugetul ASPA

Răzvan Băncescu spune că bugetul ASPA este de 33 de milioane de lei de la bugetul local. 

De ce se lucrează cu firme private?

“Este o externalizare a serviciilor, aşa cum s-a făcut externalizarea salubrităţii. Nu ai cum să acoperi cu resurse umane acest proiect, faci externalizare. Nu puteam angaja, era valabilă prevederea prin care la şapte oameni plecaţi puteai angaja un om - diminuarea aparatului autorităţii publice. Anul trecut s-a modificat - la un om plecat, poţi angaja un om. S-a modificat schema de personal la 101 persoane, dar tot 48 de angajaţi avem. Nu puteam să ducem la capăt proiectul”, a explicat Băncescu.

În 2012 au fost 10.800 de oameni muşcaţi

“Pe media lunară, mergem pe proiect şi rămâne acelaşi termen - 31 martie 2015. De asta avem echipe de noapte, să ne păstrăm în termenul rezolvării problemei maidanezilor”, a spus şeful hingherilor.

El a mai spus că termenul dat de Sorin Oprescu poate fi respectat. “Câinii nu se suprapun cu traficul uman, decât dacă sunt nevoiţi. Numărul de muşcături a atins cota maximă în 2012. Au fost 10.800 de oameni muşcaţi în Bucureşti. Noi trebuie să ajungem în 2015 să avem 1.000 - 1.500 de persoane muşcate de câini. În partea ulterioară, urmează să rezolvăm şi ceilalţi 20% din câinii rămaşi pe strază”, a mai menţionat Băncescu.

Vom mai avea maidanezi?

“În 2012, în Bucureşti persoanele muşcate au fost mai multe decât Cehia, Ungaria şi Croaţia, per total. Vom ajunge să avem doar cazuri izolate”, a spus şeful hingherilor.

De ce avem câini pe stradă?

Răzvan Băncescu porneşte de la abandonul câinilor din spaţiul casnic. “În străinătate, câinii sunt înregistraţi, iar amenzile pentru abandon sunt mari. Există o cultură pentru cumpărarea unui câine şi responsabilităţile implicate. La noi se cumpără câini la impuls. La impuls se cumpără gadgeturi, nu câini.  Câinii sunt ca un copil. Trebuie îngrijiţi, trebuie să le oferi timp şi peste aceste lucruri mai sunt şi modificările apărute intrafamiliar - deces, naştere, o montă accidentală prin nesterilizarea câinilor. Partea cu migraţia are o relevanţă, dar are o pondere mică. Câinii nu vin de la Constanţa la Bucureşti. Ei sunt aduşi, dar rămân în acelaşi cartier.  "

“Noi acţionăm pe trei paliere. Activitatea de soluţionare a reclamaţiilor cetăţenilor, unde se merge la adresă exactă. Avem ieşire pe obiective - grădiniţe, parcuri, pieţe, şcoli sau alte instituţii publice cu risc. Aş permite să adaug şi cimitirele. A fost un scandal pentru că am strâns câinile din cimitre”, a spus Băncescu. De altfel, tatăl lui Ionuţ, copilul ucis de maidanezi, a fost atacat de câini la mormântul băiatului.

A treia activitate a hingherilor este cea teritorială - se ia fiecare stradă la rând. Aceasta a început în Sectorul 6, continuă în Sectorul 5 şi urmează Sectorul 4. 

Sub 50.000 de câini

“Noi am strâns peste 13.000 de câini. De asemenea, au fost aşa-zişii iubitori care au crezut că dacă vor lua câini din Bucureşti şi îi vor duce în localităţile limitrofe îi vor salva de hingheri - vom mai scoate 1.500 de câini. Ar fi sub 50.000 de câini pe străzile Bucureştiului”, a spus Răzvan Băncescu.

“Câinii care au ajuns în adăposturi ori au fost eutanasiaţi ori luaţi de către iubitori. Noi avem 90 de hingheri şi 15 maşini de prindere”, Băncescu. 

“Avem trei maşini care lucrează noaptea. Oamenii se anunţă între ei când vin hingherii”, a spun Băncescu.

“Avem zile când prindem şi sute. Săptămâna trecută, miercuri, am prins 240 de câini. Vineri am făcut exclusiv parcurile Capitalei şi am prins sub 100 de câini”, a menţionat şeful hingherilor. 

Cum pot fi microcipaţi şi sterlizaţi câinii de către oricine?

"La un cabinat veterinar se face acest lucru", a spus Băncescu. "Dacă nu este un cabinet în contract cu Primăria, preţul va fi suportat integral. Sterilizarea poate costa 250 de lei, dar poate ajunge şi la 600 de lei. Ştiu cabinete, izolat, care merg la 1.000 de lei. Sunt 23 de cabinete care fac sterilizări gratuite. Vom merge cu acest număr până în vară. Trei au consumat deja banii şi rămânem cu 20 de cabinete", a spus Băncescu. 

-----

Din luna septembrie, atunci când un copil de patru ani a fost ucis de o haită de maidanezi, ASPA a suplimentat numărul de hingheri şi a pornit la vânătoare pe străzile Capitalei. Astăzi, după luni bune de la moartea micuţului, pe străzile Bucureştiului sunt în continuare zeci de mii de câini fără stăpân.

Răzvan Băncescu vine în platoul Adevărul Live de la ora 13.00 şi explică care este soluţia la problema maidanezilor, dar şi unde se duc banii din bugetul local de care ASPA dispune.