A murit Mihai Drăgănescu, fost preşedinte al Academiei Române

Mihai Drăgănescu, primul preşedinte postcomunist al Academiei Române, a murit în ziua de 28 mai, la vârsta de 81 de ani, din cauze naturale.Corpul neînsufleţit a fost depus, pentru un ultim omagiu, la Academia Română. Înmormântarea va avea loc  astăzi, la Cimitirul Bellu

Ştiri pe aceeaşi temă

Academicianul a fost inginer, autor, eseist şi filosof roman, specialist în electronică. El a fost membru correspondent şi preşedinte al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, preşedinte al Secţiei de Ştiinţă şi Tehnologia Informaţiei a Academiei Române şi a făcut parte din Guvernul Petre Roman. Acesta a fost şi decan şi prodecan al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii „Politehnică" din Bucureşti, dar şi ambasadorul României în Belgia.

Trupul neînsufleţit al lui Mihai Drăgănescu se află la Academia Română şi va fi înmormântat astăzi.

Rnaşterea Academiei Române i se datorează savatului Mihai Drăgănescu

În anul 1990, în calitate de viceprim-ministru al primului guvern provizoriu de după Revolutia Română, Mihai Drăgănescu iniţiază şi elaborează Decretul-Lege privind renaşterea Academiei Române, promulgat la 5 ianuarie 1990.

La 1 iunie 1990 renunţă la calitatea de viceprim-ministru şi la activităţile politice pentru a se dedica renaşterii Academiei Române.

La 3 iunie 1990 este ales Preşedinte al Academiei Române, prin vot secret.

A iniţiat şi a condus, pe întrega durată a mandatului său de preşedinte, (1990-1994), renaşterea Academiei Române .

O altă iniţiativă remarcabilă a preşedintelui reformator al Academiei Române, Mihai Drăgănescu, este declanşarea acţiunii privind construcţia noii clădiri a Bibliotecii Academiei Române.

În anul 2000 primeşte Diploma "Meritul Academic" conferită de Academia Română pentru contribuţii deosebite la propăşirea Academiei Române cu ocazia împlinirii a zece ani de
la emiterea decretului-lege privind renaşterea Academiei Române.

Cu această ocazie, Ion Iliescu (6 ianuarie 2000) a afirmat: 'Vreau sã-i felicit pe toţi cei care au contribuit la aceast act şi aş menţiona pentru merite deosebite pe acad. Mihai Dragãnescu, care a fost sufletul acestei acţiuni de regenerare a Academiei Române, în calitatea de vice-primministru pe care o avea atunci. A fost un moment politic semnificativ."

Dispute la Academie

După încehierea mandatului de preşedinte al Academiei Române, primul preşedinte  reformator al instituţiei, Mihai Drăgănescu şi-a apărat punctele de vedere în mai multe rânduri. 

Un moment important este cel în care se opune modului nedemocratic în care se elabora, în secret, o nouă lege a Academiei, în anul 2001.

Ca rezultat, conducerea Academiei este obligată să convoace Adunarea Generală, şi, unele dintre prevederile iniţiale ale legii, care confereau Academiei caractrerul unui minister şi puteri dictatoriale conducerii Academiei, au fost corectate. (vezi Mihai Drăgănescu,Despre Legea Academiei Române, e-document, format MSReader, septembrie octombrie 2001 (prin e-mail de la adresa mailto:dragam@racai.ro).
 
Mai multe informaţii despre marele savant şi primul preşedinte reformator, de după 1989, al Academiei Române, aflaţi de aici şi aici

citeste totul despre: