În ultimii 22 de ani, cerinţa totală de apă din România a scăzut aproape la jumătate! Cea mai dramatică scădere a fost în sectorul agricol

Apele Române mai anunţă că gradul de racordare la canalizare este de 56, 96 %, iar gradul de racordare la staţiile de epurare este de 45, 57%.

Specialiştii din cadrul Apele Române au explicat miercuri că resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Acestea însumează teoretic cca. 134,6 mld mc (fiind constituite din apele de suprafaţă - râuri, lacuri, fluviul Dunărea - şi ape subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este cca. 40 mld. mc.

Şi industria a cerut mai puţină apă

Cerinţa de apă din România a scăzut cu 13,21 mld mc de apă faţă de anul 1990, de la 20,4 mld mc de apă (cât era în anul 1990) la 7,19 mld mc de apă (cât s-a înregistrat în anul 2012).

La nivelul anului 2012, cerința de apă este defalcată pe trei categorii de utilizatori: populație - 1,10 mld mc (15,30%), agricultură - 1,28 mld mc (17,80%) și 4,81 mld mc de apă (66,90%), cât este cerința de apă pentru sectorul industrial. În perioada 1990-2012, cerința de apă a scăzut dramatic în agricultură, respectiv cu 7,82 mld mc de apă, de la 9,1 mld mc de apă din anul 1990 la 1,28 mld de mc de apă cât este solicitată în anul 2012.

De asemenea, cerința de apă din industrie s-a redus la jumătate, de la 9,06 mld mc de apă, cât se înregistra în anul 1990, la 4,81 mld mc de apă, cât este solicitată în anul 2012. Cerința de apă pentru populație a scăzut doar cu 1,15 mld mc de apă, de la 2,25 mld mc de apă cât se înregistra în anul 1990 la 1,10 mld mc  cât este la nivelul anului 2012.
Din totalul cerinţei de apă, ponderea cea mai mare o reprezintă Dunărea (3,48 mld mc de apă), urmată de râurile interioare (3,02 mld mc de apă), apele subterane (0,68 mld mc de apă) și Marea Neagră (0,008 mld mc de apă). Din cerința de apă totală, volumul cel mai mare de apă este solicitat în continuare de  sectorul industrial, din care 2,83 mld mc de apă- din Dunăre, 1,73 mld mc de apă- din râurile interioare și sub un 1 mld mc de apă din subteran.
 
Involuţii anuale

Raportat la cerinţa de apă din anul 2011 care a fost de 7,7 mld mc, volumul de apă prelevat a fost de 6,51 mld mc de apă, în scădere cu 11 mld mc de apă față de anul 1990, când volumul de apă era de 17,51 mld mc de apă. Defalcat pe cele trei categorii de utilizatori (populație, industrie, agricultură), cea mai dramatică scădere a volumului de apă prelevat a fost în sectorul agricol care a scăzut de la 6,93 mld de mc de apă (în 1990) la 0,86 mld mc de apă (cât era în 2011). O scădere semnificativă a fost înregistrată și în sectorul industrial, respectiv s-a redus la jumătate, de la 8,36 mld mc de apă, cât se înregistra în anul 1990 la 4,63 mld mc de apă, cât era în anul 2011. Volumul prelevat de populație a scăzut doar cu un 1 mld mc de apă față de anul 1990, de la 2,22 mld mc cât se înregistra în anul 1990 la 1,02 mld mc de apă, cât s-a prevelat la nivelul anului 2011.

Dâmboviţa, codaşă la canalizare
Conform raportului prezentat la Forumul Mondial al Apei desfășurat în aceste zile în sudul Franței, la Marsilia, ”oricât de mare ar fi volumul de apă total din lacurile de acumulare, resursele de apă riscă să fie epuizate dacă nu sunt utilizate corect”. Creșterea populației este strâns legată de creșterea nevoii de alimente și implicit de creșterea cu 19% a apei utilizate în sectorul agricol, ceea ce reprezintă 70% din consumul global de apă.

În România, gradul de racordare la canalizare a locuitorilor echivalenți este 56,96 %, iar gradul de racordare la stațiile de epurare este de 45,57%. Progresul realizat în ultimele 6 luni a fost de cca. 1,84% în ceea ce privește gradul de racordare la rețele de canalizare și de cca. 0,93% în ceea ce privește gradul de racordare la stațiile de epurare. Cele mai ridicate grade de racordare la rețele  de canalizare (peste 70%) sunt în județele Brăila, Brașov, Constanța, Cluj, Hunedoara, Sibiu, Timiș și muncipiul București, iar, la polul opus (sub 30%), se află județele Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Ilfov și Vaslui. Cel mai mare grad de racordare la stațiile de epurare, se înregistrează în prezent în județele Constanța, Cluj și Timis, respectiv de peste 65%, iar în județele Brăila, Galați, Mehedinți și Tulcea, sunt cele mai mici grade de racordare la stațiile de epurare, respectiv de sub 10%.
La cel de-al șaselea Forum Mondial al Apei din delegația României, fac parte și trei reprezentanți ai Administrației Naționale ”Apele Române”, respectiv DÁVID Csaba, director general, Ovidiu Gabor, director general adjunct al ANAR și Daniela Rădulescu, director tehnic INHGA.