În ce sunt transformate frunzele care cad toamna în Bucureşti: drumul de pe străzi până în cimitirul deşeurilor vegetale

Sute de muncitori Romprest adună zilnic frunzele căzute pe străzile Capitalei FOTO Eduard Enea

De câteva săptămâni, Bucureştiul este acoperit de un strat gros de frunze galbe şi ruginii, pe care muncitorii firmelor de salubrizare încearcă să le adună şi să le transporte către cimitirul de frunze din afara Bucureştiului. Drumul frunzelor se termină, printre altele, cu transformarea lor în îngrăşământ pentru sol.

În Sectorul 1 al Capitalei, angajaţii firmei de salubritate Romprest (cea care se ocupă de salubrizarea sectorului – n.r.) lucrează, de câteva săptămâni, la foc continuu pentru a putea facă faţă stratului gros de frunze căzute din copaci. 

Concret, aceştia iau la pas fiecare stradă a sectorului şi colectează frunzele căzute, după care le transportă la IRIDEX, un cimitir al deşeurilor situat în apropierea Bucureştiului.

FOTO Eduard Enea

Sorin Stoica, directorul Diviziei Salubritate din cadrul Romprest, a explicat, pentru „Adevărul“, că frunzele adunate de pe străzile Bucureştiului trec prin mai multe etape de tratare şi nu sunt doar „gunoi“, aşa cum cred unii. „Salubrizarea stradală înseamnă măturat, întreţinerea curăţeniei de pe străzi şi colectarea separată a deşeurilor. Din categoria deşeurilor fac parte şi cele vegetale, frunze şi crengi. Multă vreme, frunzele au fost neglijate şi se spunea că doar fac mizerie. Este o idee greşită“, declară Sorin Stoica. Mai mult, în zonele din Bucureşti precum parcurile, este indicat să nu fie adunate frunzele, pentru că acestea sunt folosite cu succes ca un excelent îngrăşământ, având o capacitate de fertilizare a solului de două ori mai mare ca bălegarul, după cum explică specialistul.

De pe străzi în maşinile Romprest

Concret, drumul frunzelor din Bucureşti este împărărţit între firmele de salubritate şi gropile de gunoi în care ajung. În cazul Sectorului 1, lucrurile stau foarte simplu, după cum explică Sorin Stoica. În fiecare zi, pe străzi sunt în jur de 350 de angajaţi care veghează asupra curăţeniei. Pe timp de noapte, numărul angajaţilor este mult mai mic, ajungând la circa 200. Aceştia colectează frunzele căzute din copaci pe care ulterior le depozitează în saci de plastic destinaţi deşeurilor vegetale care au o capacitate de 200 de litri. Imediat după colectarea frunzelor, acestea sunt lăsate din loc în loc în saci pe care îi ridică angajaţii firmelor de salubritate.  Zilnic, pe străzile sectorului sunt 17 maşini care, printre altele, se ocupă şi de ridicarea frunzelor de pe domeniul public, în timp ce pe timpul nopţii acţionează nouă utilaje. În timp ce unele maşini aspiră frunzele printr-un furtun uriaş, altele trag frunzele şi crengile micuţe printr-un fel de perie, ajungând în cele din urmă tot în rezervorul cu deşeuri al utilajelor.

„Colectăm frunzele cam până la prima zapădă, deşi iarna sunt unele care rămân neadunate. Sunt bune pentru sol“, explică Sorin Stoica. Imediat după ce sunt adunate de angajaţii Romprest acestea sunt transportate la centrul de managment şi gestiunea integrată a deşeurilor pe care îl administrează IRIDEX. Din momentul în care frunzele ajung aici, Romprest practic şi-a încheiat misiunea, iar frunzele şi crengile adunate de pe străzile Capitalei sunt utilizate de angajaţi IRIDEX, care le supun mai multor procedee pentru ca, în final, acestea să se tranforme în prelate pentru gropile de gunoi sau în îngrăşământ.

Ce se întâmplă în cimitirul de frunze

Unul dintre locurile în care ajung deşeurile de pe străzile Bucureştiului este în centrul pe care îl deţine IRIDEX. Aici, sunt mai multe celule (gropi în care se depozitează deşeurile – n.r.), printre care şi un loc special amenjat pentru frunzele şi crengile colectate din Bucureşti. Imediat ce maşinile Romprest sosesc, deşeurile vegetale aduse sunt cântărite şi intră într-un amplu proces. Când se formează o cantitate suficient de mare de deşeuri vegetale acestea sunt băgate printr-o maşinărie care le mărunţeşte şi le transformă într-un material foarte subţire.

Aşa arată utilajul care macină deşeurile vegetale FOTO IRIDEX

„Nu se sortează frunzele de crengi. Intră împreună în tocătorul special care poate măcina 30 de tone de materiale vegetale pe oră. După acesta începe pregătirea de trei săptămâni“, explică reprezentanţii centrului în care sunt mărunţite şi depozitate frunzele şi crengile din Bucureşti. Imediat după această mărunţire, deşeurile vegetale sunt depozitate în nişte celule special amenajate, în care sunt lăsate 21 de zile. În tot acest timp, explică reprezentanţii centrului IRIDEX, frunzele îşi pierd circa 30% din greutatea totală, dar şi o parte importantă din carbohidraţi. În cele trei săptămâni cât sunt depozitate, acestea sunt învelite cu o prelată care nu lasă să ajungă nicio picătură de ploaie în deşeurile vegetale.  „După această perioadă se dă jos prelata, se pune încărcătorul şi compostul de duce în depozit“, mai susţin reprezentanţii centrului IRIDEX.

Aşa arată deşeurile lăsate 21 de zile sub prelată FOTO IRIDEX

Materialul rezultat este folosit pentru a acopieri gropile de gunoi, ca un fel de izolant. În ceea ce priveşte transformarea în îngrăşământ, angajaţii centrului au făcut şi un mic experiment. „Am plantat într-un ghiveci nişte seminţe de varză şi am încercat trei variante. Am amestecat pământul cu 25% compost, cu 50% şi cu 75%. La final, am observat în ultimul caz varza a crescut cel mai mult, deci poate fi folosit şi ca îngrăşământ. Desigur, pentru a fi foarte fertil trebuie să mai treacă prin nişte procese, în acest moment nu ne ocupăm de asta“, încheie reprezentanţii centrului.