747 dintre bucureştenii care au ajuns la Institutul Matei Balş au fost muşcaţi în ianuarie. Ce spun statisticile din ultimul an

Rabia se transmite inclusiv prin plăgi provocate de muşcături de maidanezi FOTO Adevărul

Un raport publicat pe site-ul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş arată că 1053 de persoane din Capitală s-au prezentat la Centrul Antirabic în luna ianuarie 2013, dintre care 845 au fost vaccinaţi cu vaccin antirabic, măsură specifică  aplicată în situaţiile în care pacienţii au fost muşcaţi de un animal.

Informaţiile oferite de institut arată că rabia este o boală mortală care nu are vindecare, dar care poate fi prevenită.

”Muşcăturile şi zgârieturile de animale (căine, pisică, lilieci, bihori, vulpi, urşi, lupi sau orice animal cu sânge cald) pot fi periculoase chiar şi atunci când produc leziuni minime, dar străpung pielea, care devine poartă de intrare pentru microbi ce pot produce diverse boli, unele foarte grave <<rabia, adica turbareaşi tetanosul>>. Riscul există chiar dacă muşcăturile şi zgârieturile sunt produse de animalele de casă”, este avertizarea expusă pe site-ul instituţiei.  

Din totalul celor care s-au prezentat la spitalul de boli infecţioase în prima lună din acest an, 921 sunt adulţi, iar 141 copii. De asemenea, potrivit raportului institutului, dintre cei care s-au prezentat la spital: 94 sunt din sectorul 1, 170 din sectorul 2, 142 din sectorul 3, 91 din sectorul 4, 105 din sectorul 5 şi 218 din sectorul 6. Restul pacienţilor fie sunt din judeţul Ilfov (99 de persoane), fie nu au specificat (32 de persoane).

”În cazul unor muşcături provocate de câini sau de alte animale, celor care ajung la spital li se administrează serul antirabic (împreună cu vaccinul antirabic în funcţie de decizia medicului), dar şi serul antitetanos. Prima boală poate fi purtată de animale şi este cunoscută sub denumirea de turbare. Cea de-a doua apare în general în zonele rurale, dar serul antitetanos este administrat preventiv având în vedere că animalele pot purta pământ sub ghiare”, au declarat surse medicale pentru adevarul.ro.

Cu toate astea, statisticile arată că bucureştenii sunt tot mai feriţi de bolile tipice muşcăturilor provocate de câini. Dacă în 2001 aproape 20.000 de persoane s-au ajuns la spital, anul trecut aproximativ 16.000 de oameni s-au prezentat la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş.  

Sfatul medicului

Pe site-ul oficial al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş există un ghid pentru cei care au fost touşi muşcaţi. Îl redăm mai jos.

Ce trebuie făcut după muşcătura de animal?

 Pentru a scădea riscul de transmitere a acestor boli extrem de periculoase trebuie să reducem cantitatea de agenti patogeni care pătrund în corp. Prima măsură care trebuie aplicata imediat la orice muscătură de animal sau leziune tegumentară atinsă de saliva unui animal este spălarea cu apă şi săpun sub presiune, de la robinet, fără a freca rana. După ce rana a fost spălată şi uscată prin tamponare uşoară cu prosop curat se poate aplica un dezinfectant precum apa oxigenată, alcoolul medicinal sau betadina, dupa care se aplică o compresă sterilă, peste care se trage o faşă. Persoana muşcată se va prezenta în cel mai scurt timp la cel mai apropiat medic.

Al doilea pas îl reprezintă examinarea plăgii de către medic, fie în cabinetul medicului de familie, fie într-un serviciu de specialitate (policlinică, spital) pentru a se adopta conduita necesară.

Al treilea pas, obligatoriu în prevenirea rabiei, este de a ajunge cât mai repede, într-un serviciu de boli infecţioase, pentru a se decide şi începe profilaxia antirabică.