SERIAL 125 de ani de la naşterea „Adevărului”. Cronologia celor mai importante momente din istoria ziarului

SERIAL 125 de ani de la naşterea „Adevărului”. Cronologia celor mai importante momente din istoria ziarului

"Adevărul" a apărut, de-a lungul istoriei, în diverse formule grafice

Ziarul nostru demarează astăzi o campanie despre propria istorie, începută în urmă cu 125 de ani, în 1888, când Alexandru Beldiman înfiinţa cotidianul „Adeverul“. Puteţi citi articole fascinante despre povestea ziarului zilnic (în ediţia online) şi în fiecare luni (în ediţia de print).

Ştiri pe aceeaşi temă

Ziarul „Adevărul“ împlineşte anul acesta 125 de ani de la înfiinţare. Este unul dintre cele mai vechi cotidiene din istoria presei române, după ce a traversat mari evenimente istorice şi perioade de restrişte care l-au făcut să moară şi să reînvie în mai multe rânduri. 

Din 1888, anul în care Alexandru Beldiman înfiinţa cotidianul „Adeverul“, şi până în prezent, ziarul a trecut prin mai multe etape. A fost şi detestat, şi apreciat, a publicat şi articole ruşinoase, dar şi capodopere jurnalistice, a fost şi echilibrat, dar şi partizan.

A apărut ca un ziar antiregalist şi a fost privit cu rezerve, dar şi-a câştigat o reputaţie excelentă publicând în paginile sale marii scriitori români de la începutul secolului XX. După Revoluţia din 1989, a reapărut din ruinele ziarului „Scînteia“, oficiosul PCR, şi a fost blamat pentru articolele din timpul Mineriadei din 1990 şi pentru orientarea profesenistă.

A trecut apoi prin frământări interne şi a schimbat câteva generaţii de ziarişti, pentru a ajunge, în zilele noastre, una dintre cele mai credibile surse de informaţii din România.

Pe parcursul următoarelor luni, vă invităm să descoperiţi istoria zbuciumată a brandului „Adevărul“, de la înfiinţare şi până în prezent. Astăzi vă prezentăm o cronologie a celor mai importante repere din istoria acestui ziar.

15 AUGUST 1888 – apare cotidianul „Adeverul“. Fondatorul ziarului este Alexandru Beldiman, prieten al lui Alexandru Ioan Cuza şi acerb luptător împotriva dinastiei străine. Ziarul „Adeverul“ se naşte, astfel, ca un ziar antiregalist.  Ziua de 10 mai – ziua regelui Carol I, devenită sărbătoare naţională – era prezentată în „Adeverul“ drept „zi de doliu naţional“.

1895 - Alexandru Beldiman îi vinde lui Constantin Mille ziarul „Adeverul“. Prin inovaţiile aduse gazetei, Mille devine „părintele ziaristicii moderne române“, aşa cum scrie pe piatra sa funerară din cimitirul Bellu. Pe lângă „Adeverul“, Mille deschide o nouă gazetă care apărea în fiecare dimineaţă şi se numea „Adeverul de dimineaţă“ (devenită în decembrie 1904 „Dimineaţa – organ de informaţiuni şi reportagii“). Povestea lui Mille la „Adeverul“ se termină în 1920, când vinde ziarul către bancherul Aristide Blank.

1897 – În fiecare zi de joi, „Adeverul“ publica în pagina I texte semnate I.L. Caragiale. O bună parte din „Momente şi schiţe“ apare pentru prima dată în „Adeverul“. De-a lungul anilor, mari scriitori ai literaturii române au semnat în „Adeverul“ sau în suplimentul „Adeverul literar şi artistic“: Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, George Coşbuc, George Călinescu, Brunea Fox, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Panait Istrati, George Topârceanu şi alţii...

1898 – se inaugurează Palatul Sărindar, noul sediu al ziarului „Adeverul“. Clădirea copia modelul Palatului Figaro, din Paris. Fosta redacţie a „Adeverului“ mai există şi azi pe strada Constantin Mille, dar este o ruină.

1916 – ziarul „Adeverul“ dispare ca urmare a intrării ţării noastre în Primul Război Mondial. Avea să reapară la începutul anului 1919.

1937 – „Adeverul“ este interzis de guvernul Octavian Goga – A.C. Cuza. Cei doi fuseseră până atunci o ţintă pentru acizii jurnalişti de la „Adeverul“.

1946 – „Adeverul“ reapare după nouă ani de pauză.

31 MARTIE 1951 – ultimul număr din „Adeverul“ înainte de a fi închis de comunişti. Articolul de fond e un mesaj al redacţiei către cititori. Începe cu: „Ziarul Adeverul încetează astăzi“. S-a oprit, atunci, la numărul 18.039.

REVOLUŢIA DIN 1989 creează premisele pentru reapariţia ziarului „Adevărul“: înspăimântaţi de aversiunea poporului faţă de fostele structuri comuniste, ziariştii de la „Scînteia“ se folosesc de infrastructura pe care o aveau la dispoziţie şi anunţă editarea unui nou ziar pe care îl numesc „Adevărul“, ca un continuator al cotidianului înfiinţat de Beldiman în 1888.

20 MAI 1990 – ziua neagră a paginii albe. La primele alegeri libere de după căderea ceauşismului, ziarul „independent“ „Adevărul“, instrument de propagandă al Frontului Salvării Naţionale, tipărea o primă pagină albă, pe care scria atât: „Avem nevoie de linişte, oameni buni!“. Era chiar sloganul electoral al Frontului Salvării Naţionale („Avem nevoie de linişte“, la care se adăugase, mişeleşte, un apel către „oamenii buni“), practic încununarea unei abjecte campanii de dezinformare.

1991. „Adevărul“ se debarasează de dictatura instaurată după Revoluţie de Darie Novăceanu, directorul impus de FSN la conducerea ziarului. „Adevărul“ se privatizează prin metoda
MEBO, ziariştii devenind acţionari.

2003. În prima zi a anului, moare Dumitru Tinu, directorul consiliului director al ziarului „Adevărul“. Accident de maşină. Ultimul său editorial a purtat titlul „Spre staţia Speranţei“.

2005. Redacţia „Adevărul“ se rupe în două. Cristian Tudor Popescu, redactorul-şef, şi alţi ziarişti cu greutate părăsesc Casa Presei pentru a edita un nou ziar,  „Gândul“.

2006. Dinu Patriciu cumpără pachetul majoritar de acţiuni al Societăţii Adevărul de la Ana Maria Tinu, fiica lui Dumitru Tinu. Ulterior, în jurul cotidianului s-a construit trustul de presă Adevărul Holding. A urmat o perioadă în care „Adevărul“ a sfidat criza presei scrise, deschizând zeci de redacţii regionale şi tipărind milioane de cărţi – vândute împreună cu ziarul.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: