ANIVERSARE 125 de ani de la apariţia  „Adevărului”. Istoria ilustrată a unui mare ziar

ANIVERSARE 125 de ani de la apariţia  „Adevărului”. Istoria ilustrată a unui mare ziar

Prima pagină din primul număr al cotidianului "Adeverul"

În urmă cu exact 125 de ani, la 15 august 1888, Alexandru Beldiman scotea de sub tipar primul număr al cotidianului „Adeverul”.

De-a lungul anilor, în „Adeverul” au semnat nume mari ale literaturii române: I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, George Coşbuc, George Călinescu, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, George Topârceanu şi alţii. Ziarul şi-a suspendat apariţia din cauza Primului Război Mondial şi a fost interzis de guvernul Goga – Cuza între anii 1937 şi 1946. După Al Doilea Război Mondial a reapărut pentru cinci ani, înainte de a fi închis de autorităţile comuniste.

„Adevărul” a revenit la 25 decembrie 1989, la iniţiativa ziariştilor de la „Scînteia”. Cu trecerea anilor, “scînteiştii” au lăsat locul ziariştilor tineri, “Adevărul” a traversat ape tulburi, dar a devenit cel mai important ziar din presa românească – o publicaţie respectată de concurenţă, temută de mai-marii vremii şi căutată de cititori. După 125 de ani de istorie cu bune şi cu rele, facem o reverenţă şi vă mulţumim!

ISTORIA UNUI MARE ZIAR

15 august 1888 – apare „Adeverul”. Fondator acestuia este Alexandru Beldiman (foto), prieten al lui Alexandru Ioan Cuza şi acerb luptător împotriva dinastiei străine. Ziarul „Adeverul” se naşte, astfel, ca un ziar anti-regalist.  Ziua de 10 mai – ziua regelui Carol I, devenită sărbătoare naţională -  era prezentată în „Adeverul” drept „zi de doliu naţional”.

1895 - Alexandru Beldiman îi vinde lui Constantin Mille ziarul „Adeverul”. Prin inovaţiile aduse gazetei, Mille devine „părintele ziaristicii moderne române”, aşa cum scrie pe piatra sa funerară din cimitirul Bellu. Mille a fost şi deputat de Ilfov înainte de Primul Război Mondial, desfăşurând o amplă campanie electorală chiar în ziarul pe care-l conducea. Pe lângă „Adeverul”, Mille deschide o nouă gazetă care apărea în fiecare dimineaţă şi se numea „Adeverul de dimineaţă” (devenită în decembrie 1904 „Dimineaţa – organ de informaţiuni şi reportagii”). Povestea lui Mille la „Adeverul” se termină în 1920, când vinde ziarul către bancherul Aristide Blank.

1897 – În fiecare zi de joi, „Adeverul” publica în pagina I texte semnate I.L. Caragiale. O bună parte din „Momente şi schiţe” apare pentru prima dată în „Adeverul”. De-a lungul anilor, mari scriitori ai literaturii române au semnat în „Adevarul”: Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Brundea Fox, George Coşbuc, George Călinescu, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Panait Istrati, George Topârceanu şi alţii...

1898 – se inaugrează Palatul Sărindar, noul sediu al ziarului „Adeverul”. Clădirea copia modelul Palatului Figaro, din Paris. Fosta redacţie a „Adeverului” mai există şi azi pe strada Constantin Mille, dar este o ruină.

1898 – „Adeverul” ţinea românii la curent cu marile evenimente de pe continent: „Procesul Zola” – care a dat naştere expresiei de indignare „J’accuse” - este doar unul dintre ele.

1907 – Răscoala ţărănească. Corespondenţii Adeverul relatau din toate punctele ferbibţi ale ţării.

1912 – „Dimineaţa”, suplimentul de dimineaţă al ziarului „Adeverul”, devine prima publicaţie cu apariţie zilnică în culori din lume. Primul număr în culori e un eşec: maşina de tipărit nu fusese suficien ajustată, astfel încât mâinile, hainele, feţele tuturor vânzătorilor şi cumpărătorilor de ziare erau multicolore din cazua faptului că cerneala nu se uscase pe hârtie.

14 august 1916 – Consiliul de Coroană decidea intrarea României în Primul Război Mondial. „Adeverul” a dat de ştire.

1923 - 60 de corespondenţi în ţară şi în străinătate aveau „Adeverul” şi „Dimineaţa”.

21 iulie 1927 – Primă pagină îndoliată: „Adeverul” anunţă moartea regelui Ferdinand.

10 iunie 1930 – Un nou şef de stat anunţat cu litere de-o şchioapă: Carol al II-lea.

1946 – ziarul „Adeverul” se supune cenzurii şi scrie în nota timpurilor despre „generalissimul Stalin”.



1948 – „Adeverul” relatează, zi de zi, procesul „marilor criminali de război” în frunte cu mareşalul Ion Antonescu.

31 martie 1951 – ultimul număr din „Adeverul” înainte de a fi închis de comunişti. Articolul de fond e un mesaj al redacţiei către cititori. Începe cu: „Ziarul Adeverul încetează astăzi”. S-a oprit, atunci, la numărul 18.039.

Revoluţia din decembrie 1989 şi schimbarea la faţă a ziarului: „Scînteia”, „Scînteia Poporului” „Adevărul”. Patru zile, trei titluri, o singură redacţie.


20 mai 1990 - data primelor alegeri libere de după căderea ceauşismului. Ziarul „independent“ „Adevărul“, instrument de propagandă al Frontului Salvării Naţionale, tipărea o primă pagină albă, pe care scria atât: „Avem nevoie de linişte, oameni buni!“. Era chiar sloganul electoral al Frontului („Avem nevoie de linişte“, la care se adăugase, mişeleşte, un apel către „oamenii buni“), practic încununarea unei abjecte campanii de dezinformare.

1992 – „Adevărul” oferă primul premiu important din presa postdecembristă: o maşină Peugeot XN pentru „oracolul electoral” – adică pentru cititorul care va pronostica cel mai exact componenţa legislativului după scrutinul din acel an.

1995, ultima zi a lunii martie. Un Airbus A-310 s-a prăbuşit imediat după decolare. Plecase de pe aeroportul Otopeni şi se îndrepta spre Bruxelles. S-a izbit de pământ, de la o înălţime de 1.200 de metri, lângă o cale ferată din comuna Baloteşti, iar 59 de oameni au murit atunci. A fost cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Într-un context de insecuritate naţională, “Adevărul” a titrat, într-o ediţie specială apărută în ziua dezastrului, “Accident sau atentat?”. Unii încă mai caută răspunsul.

18 noiembrie 1996. După şase ani cu Iliescu, ţara a ales schimbarea. Câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Emil Constantinsescu a fost salutată şi de ziarul “Adevărul”. “Am ştiut încă dinaintea anunţării rezultatelor. Nu pentru că am fi dotaţi cu puterea de a prevedea viitorul, ci pentru că «Adevărul» este unul dintre cei mai buni receptori ai stării de spirit a populaţiei”, scria Dumitru Tinu, directorul ziarului, în editorialul intitulat “Un preşedinte pentru toţi”.

11 septembrie 2001. În epoca informaţiilor tipărite totul e la o zi distană. Iar ziariştii de modă veche sunt obişnuiţi să scrie „ieri, la New York”, când de fapt e „azi” toată ziua. Aşadar, „Adevărul” 12 septembrie 2001 – atentatele care au schimbat lumea.

Moare, în prima zi a anului 2003, Dumitru Tinu, directorul consiliului director al ziarului „Adevărul”. Accident de maşină. Drumul era drept, curat, neted. Ultimul său editorial a purtat titlul „Spre staţia Speranţei”.

2005. Redacţia „Adevărul” se rupe în două. Cristian Tudor Popescu şi alţi ziarişti cu greutate părăsesc Casa Presei pentru a edita un nou ziar  „Gândul”. „Adevărul” continuă fără Cristian Tudor Popescu, redactorul-şef care vreme de un deceniu s-a confundat cu imaginea ziarului.

Iulie 2006. Dinu Patriciu cumpără pachetul majoritar de acţiuni al Societăţii Adevărul de la Ana Maria Tinu, fiica lui Dumitru Tinu. Ulterior, în jurul cotidianului s-a construit trustul de presă Adevărul Holding. A urmat o perioadă în care “Adevărul” a sfidat criza presei scrise, deschizând zeci de redacţii regionale şi tipărind milioane de cărţi – vândute împreună cu ziarul.

1 ianuarie 2007. România se alătură ţărilor membre UE. „Adevărul” speculează însă ruptura alianţei DA. Preşedintele Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu – dezbinaţi chiar şi în noaptea integrării.

2008 – „Adevărul” deschide sub-redacţii în toate marile oraşe ale ţării. La 17 octombrie 2008 apare ziarul gratuit „Adevărul de seară”, care va funcţiona până la 1 iunie 2011.

2009 -  După alegerile prezidenţiale, „Adevărul” îşi informează cititorii că „ziarul se distanţează de zona politică”.  A fost o decizie improtantă pentru un ziar quality şi un pariu câştigat. „Adevărul” a avut în acea perioadă cele mai bune grafice de vânzări.

2010 – „Adevărul” se delimitează de „Adevărul” anului 1990, de „Adevărul” care încuraja insurecţia minerilor, de „Adevărul” controlat de Petre Roman şi Ion Iliescu. „Exorcizarea „Adevărului” a fost primul episod dintr-un amplu serial – „Secretele Mineriadei” – dedicat evenimentelor din primăvara şi vara anului 1990.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: