Un moldovean s-a judecat opt ani ca să fie român

Mihai Ciubotaru şi-a găsit dreptatea la CEDO

Mihai Ciubotaru din Chişinău a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul pentru a fi român. Guvernul nu se grăbeş-te să se conformeze deciziei instanţei internaţionale de justiţie, deşi a trecut jumătate de an de când a fost pronunţat verdictul.

În 2002, Mihai Ciubotaru, în vârstă de 58 de ani, a cerut autorităţilor din Republica Moldova ca în certificatul de naştere, la rubrica naţionalitate, să fie indicat „român“, şi nu „moldovean“. Cererea lui Mihai Ciubotaru, care este preşedintele Societăţii scriitorilor români din Republica Moldova, a fost ignorată.

Autorităţile comuniste de atunci i-au cerut să prezinte dovada că părinţii lui au fost români. Aceştia s-au născut în 1927 şi, respectiv, în 1928, în Bălţi, Basarabia, pe atunci parte componentă a României. În perioada postbelică, autorităţile sovietice le-au distrus actele româneşti şi le-au perfectat acte noi, unde la rubrica naţionalitate era trasă o liniuţă. Funcţionarii au neglijat faptul că apartenenţa la etnia română era indicată în actele buneilor lui Mihai Ciubotaru. „Şi eu, ca şi părinţii mei, sunt condamnat să fiu de naţionalitatea «liniuţă»?“, a întrebat acesta de diverşi funcţionari la uşile cărora a bătut fără rost timp de un an de zile.

În disperare de cauză, Mihai Ciubotaru a mers în instanţa de judecată să-şi redobândească dreptul de a fi român în acte. Timp de un an de zile, acest dosar a trecut prin toate cele trei instanţe naţionale (Judecătoria sectorului Râşcani al capitalei, Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiţie). Mihai Ciubotaru a primit refuz de la toate, inclusiv de la completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, şedinţă prezidată de Nicolae Clima.

DUPĂ DREPTATE ÎN EUROPA

„Potrivit legilor Republicii Moldova, reclamantul putea să-şi modifice în acte apartenenţa etnică doar dacă ar fi demonstrat că unul dintre părinţii săi a fost înregistrat oficial având etnie română. Însă, în perioada sovietică, populaţia Moldovei a fost înregistrată ca fiind de etnie “moldovenească“. Solicitându-i lui Mihai Ciubotaru să demonstreze că părinţii săi au fost înregistraţi în calitate de etnici români, autorităţile l-au impus să suporte o povară disproporţionată, având în vedere realităţile istorice ale Republicii Moldova“, susţine Vlad Gribincea, reprezentant al Asociaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului“.

În 2004, dosarul lui Mihai Ciubotaru a fost pus pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Reclamantul a invocat violarea articolului 8 al CEDO (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale) pentru că autorităţile au refuzat să înregistreze etnia sa română în actele de identitate şi violarea art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).
 
DECIZIE AMÂNATĂ

Peste şase ani, la 27 aprilie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publică hotărârea sa în cauza Ciubotaru versus Republica Moldova. CEDO i-a dat câştig de cauză. Cele două părţi au avut la dispoziţie trei luni pentru a ajunge la un acord amiabil.
Guvernul nu s-a grăbit însă să se conformeze deciziei instanţei internaţionale de justiţie. Abia după jumătate de an, pe data de 3 noiembrie, Curtea Supremă de Justiţie s-a întrunit într- o şedinţă plenară pentru a dezbate cazul Ciubotaru fără însă a lua o decizie de anulare a hotărârii anterioare.

Ce spune Curtea de la Strasbourg

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat în cazul Ciubotaru versus Moldova violarea articolului 8 CEDO. Acestuia i-a fost încălcat dreptul la viaţa privată atunci când autorităţile moldoveneşti au refuzat să îi scrie în acte originea etnică “român“. În hotărâre se menţionează că „ţine de opţiunea fiecăruia ce naţionalitate deţine, atât timp cât cunoaşte limba şi originea naţiunii respective“. Curtea a notat că apartenenţa etnică este un aspect al vieţii private ce cade sub incidenţa articolului 8. Sentinţa prevede şi o despăgubire financiară în valoare de 5.000 de euro.

Guvernul neglijează recomandările CEDO

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a recomandat Republicii Moldova să modifice articolul 68 din Legea privind actele de stare civilă, prin care nu se admite rectificarea naţionalătăţii părinţilor în actele de naştere ale copiilor.

Înalta Curte Europeană sugerează modificarea prevederilor legii în aşa fel încât să se admită schimbarea naţionalităţii în baza actelor de identitate sau de stare civilă ale bunicilor. „Fiind conştientă de natura sensibilă a subiectului în discuţie, Curtea se distanţează de la dezbaterile din cadrul societăţii moldoveneşti privind identitatea etnică a grupului etnic principal. Ea s-a bazat pe legislaţia Moldovei şi poziţia oficială a autorităţilor moldoveneşti atunci când se referă la moldoveni şi români“, a declarat juristul Vlad Gribincea.

Partidul Naţional Liberal a sesizat Guvernul Republicii Moldova despre necesitatea efectuării modificărilor la articolul 68. Vitalia Pavlicenco, preşedinte PNL, consideră că autorităţile moldoveneşti ar trebui să îi treacă, în mod automat, până la modificarea legislaţiei, pe toţi locuitorii din Republica Moldova ca români în actele de stare civilă.
 
HOTĂRÂRE IMPORTANTĂ

PNL spune că există şi alte cazuri asemănătoare celui a lui Mihai Ciubotaru şi că îi va încuraja pe oameni să-şi vadă visul împlinit. „În 1941 guvernul României a luat o decizie foarte importantă de a recunoaştere a cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia. Această lege nu a fost abrogată până în prezent“, a declarat istoricul Gheorghe Viţă, preşedinte al Uniunii Românilor din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta a prezentat jurnaliştilor un Certificat de Naţionalitate, eliberat în 1923 pentru locuitorii Basarabiei de către autorităţile româneşti, în care la rubrica naţionalitate e indicat „română“. Aceste certificate au fost distruse în perioada sovietică, iar cele care s-au păstrat pot fi găsite doar în arhiva securităţii.