Tinerii profesori îşi aleg sărăcia odată cu meseria

Tinerii profesori îşi aleg sărăcia odată cu meseria

Profesorii nu renunţă la meserie chiar daca salariile nu le acoperă toate necesităţile. FOTO Dumitru Goncear

În Republica Moldova, profesoratul mai este practicat doar de cei care au chemare sufletească. De cele mai multe ori cei 30.000 de lei pe care îi oferă statul tinerilor specialişti le ajung doar ca să nu moară de foame

Tatiana Goncear este de opt ani profesoară de chimie. Şcoala din Băcioi în care predă nu are condiţii de invidiat: mobilierul este modest, iar clădirea - urâţită de nuanţele gri. Nici salariul, puţin peste 2.000 de lei, nu este unul motivant. Cu toate acestea, Tatiana revine în sălile de clasă în fiecare dimineaţă. „Nu câştig o avere şi nu am cum să mă îmbogăţesc din leafa pe care o  primesc, dar profesoratul este vocaţia mea, iar chimia a fost prima mea dragoste“, spune ea.

Banii au un rol important, dar nu hotărâtor

În facultate, Tatiana a studiat pe locurile cu bursă, respectiv, avea o obligaţie faţă de stat să se angajeze acolo unde o vor trimite autorităţile. „M-am angajat în anul în care a fost lansat proiectul ce prevede îndemnizaţii de 30.000 de lei pentru tinerii specialişti care vor merge în localităţile rurale. Banii nu au jucat rolul hotărâtor, dar, recunosc, mi-au dat un mic imbold“, adaugă profesoara. Dascălul nu-şi aminteşte pe ce a cheltuit acei bani: „Nu mai ştiu ce mi-am luat, însă, cu siguranţă, nu a fost nimic impunător“.

Colega ei, Dina Ceban este, la fel, o tănără specialistă ce a beneficiat de indemnizaţia de 30.000 de lei din partea statului. Lucrează de patru ani la liceul din Băcioi şi spune că a ales să fie profesoară pentru că i-a plăcut foarte mult matematica. „Salariul e foarte mic, dar vreau să transmit cunoştinţele mele elevilor“, afirmă Dina.

„M-am născut ca să fiu profesoară”

Veronica Darii predă din septembrie limba şi literatura română într-o şcoală mică din satul Trebisăuţi, Briceni. Şi ea este una din beneficiarele indemnizaţiei de la stat. Deşi încă nu a primit niciun bănuţ, a decis deja ce va face cu ei. „Am cheltuit toate resursele pe care le aveam pentru a procura un apartament, aşa că banii ne vor fi de folos pentru instalarea unei centrale autonome“, mărturiseşte tânăra.

Ştia că din profesat nu faci avere, dar îşi motivează alegerea prin destin. „Când eram mică adunam copiii din sat şi le scriam pe gardul bunicii. Mă imaginam profesoară. Iar seara, ca să nu primesc bătaie, spălam totul pentru ca a doua zi s-o iau de la capăt“, povesteşte dascălul. Fiecare om s-a născut în lumea aceasta cu un har, e sigură ea. „M-am născut ca să fiu profesoară. Asta mi-e dat de la Dumnezeu. Banii nu mă pot schimba“, adaugă tânărul specialist.

Veronica Donciu a absolvit două facultăţi. A predat trei ani într-o şcoală, dar a plecat din sistemul de învăţământ pentru o ofertă mai bună. „M-am angajat la un centru social pentru copii. Sunt aici de cinci ani şi îmi place foarte mult ceea ce fac“, spune ea. Veronica recunoaşte că dacă statul nu îi oferea cei 30.000 de lei, ar fi plecat cu siguranţă în străinătate, în căutarea unui trai mai bun.

Câştigă experienţă şi pe urmă pleacă

Dacă chemarea le-ar fi ţinut de urât şi foame, probabil tinerii angajaţi de la sate nu plecau cu sutele din sistemul de învăţământ. Realitatea însă este alta. Mulţi dintre ei lucrează cei trei ani, cât îi obligă legea, îşi ridică indemnizaţia şi pe urmă apucă pe alte căi. „Ne pare rău când specialiştii tineri şi buni pleacă. Am avut multe cazuri de acest fel“, declară Alexandra Lungu, şef-adjunct la Direcţia de Învăţământ Nisporeni. Potrivit funcţionarei, există şi cazuri când tinerii rămân în sistem, dar lasă şcolile din sate pentru cele din centrele raionale, unde instituţiile sunt mai mari, cu mai mulţi elevi şi au o infrastructură mai bună.

Vasile Ştirbu, şef al Direcţiei Educaţie Briceni, îşi aduce aminte că o tânără a abandonat meseria după un an, după ce a ridicat o parte din banii oferiţi de stat. „Şi-a urmat soţul la muncă peste hotare. A plecat din vară şi nu s-a mai întors. Am refuzat să-i eliberăm actele până nu a returnat banii“, ne povesteşte Ştirbu.
În raionul Leova anul acesta s-au angajat opt tineri specialişti. Câţi dintrei ei vor rămâne după ce-şi vor ridica indemnizaţiile nu se ştie. „În ultimii trei ani am avut patru cazuri de abandon“, ne comunică şeful Direcţiei de Învăţământ Leova, Alexandru Gospodinov.

Potrivit Ministerului Educaţiei, din cei 441 de absolvenţi angajaţi în 2009, care au primit indemnizaţia de la stat, 41 au plecat din sistem, restul continuând să activeze. ;

Indemnizaţii din 2005

De şapte ani, tinerii pedagogi care merg să munceasă în şcolile din sate beneficiază de o indemnizaţie unică din partea Guvernului în sumă de 30.000 de lei, pentru cei cu studii superioare, şi 24.000 de lei, pentru cei cu studii de specialitate.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: