Studiu: Restricţiile anti-COVID-19 au avut impact negativ asupra sănătăţii mintale a moldovenilor
0
Restricţiile aplicate pentru a evita infecţia cu COVID-19 au dus la singurătate, pierderea locului de muncă şi pierderea accesului la sănătate. Blocarea a creat o recesiune economică bruscă, iar şomajul, sărăcia sunt factori care ar fi putut determina persoanele să se gândească la sinucidere, arată un studiu realizat la comanda Oficiului Avocatului Poporului din Republica Moldova, transmite IPN.
Pacienţii care suferă de boli mintale nu pot accesa serviciile de îngrijire a sănătăţii. Efectele ar putea fi mai grave în ţări cu resurse limitate, precum e Moldova, unde statutul economic slab este agravat de un sprijin social inadecvat. Un studiu realizat la nivel mondial arată o creştere considerabilă a numărului de cazuri de sinucidere din perioada carantinei, fiind raportate diferite cazuri de suicid legate de COVID-19 la nivel mondial. Datele statistice relevă că Republica Moldova este ţara cu o rată înaltă la acest indicator, fiind pe locul 40 din cele 184 de ţări (rata suicidului este de 13,4 la 100 de mii de populaţie), alături de alte state din fostele ţări ale Uniunii Sovietice.
Alarmant este faptul că acest fenomen se răspândeşte în rândul copiilor. Dacă în anul 2014 au fost înregistrate cinci cazuri de suicid, atunci în anul 2019 au fost înregistrate 24 cazuri de suicid în rândul copiilor. În trei cazuri de suicid vârsta copiilor a fost sub 13 ani. „Depistarea şi prevenirea evoluţiei stărilor de afectare a sănătăţii mintale este, preponderent, în responsabilitatea medicului de familie, care contactează de obicei primul cu pacientul şi familia acestuia. Totuşi, la acest capitol în perioada pandemiei au fost făcute puţine acţiuni. Medicii de familie erau foarte solicitaţi în monitorizarea şi tratamentul pacienţilor cu COVID-19, iar în multe localităţi în general nu existau medici de familie”, constată cercetarea realizată la comanda Oficiului Avocatului Poporului.
Potrivit specialiştilor incluşi în studiu, la nivel naţional a crescut interesul populaţiei faţă de profesioniştii din centrele de sănătate mintală, mulţi însă merg la psihologi privaţi. Specialiştii în domeniu manifestă îngrijorare cu privire la calitatea serviciilor prestate de către psihologii privaţi, deoarece în Republica Moldova nu există o reglementare clară a acestor cabinete. Respectiv, sunt cunoscute cazuri de asistenţă psihologică neprofesionistă, până la impostori care se prezintă drept psihologi, fără a avea licenţe profesionale.
Specialiştii din domeniu recomandă autorităţilor deschiderea cabinetelor de psihologi în toate centrele comunitare de sănătate mintală. Se cere elaborarea standardelor/reglementărilor pentru suportul psihologic oferit populaţiei de către lucrătorii medicali din asistenţa medicală primară, centrele comunitare, pentru prevenirea suicidului, în special în perioadele de pandemie. Totodată, se recomandă examinarea şi promovarea proiectului Legii cu privire la profesiunea şi activitatea de psiholog, care a fost elaborat, dar nu a fost adoptat de Parlament, dar şi crearea unui Centru Naţional de Sănătate Mintală, care să preia activităţile de coordonare, ghidare, dezvoltare de politici, monitorizare, audit clinic şi instruiri pentru personalul medical, care activează în centrele comunitare de sănătate mintală.
Se încarcă comentariile...
