Statul învaţă, dar nu îndrumă. Orientarea profesională în licee, importantă, dar nu obligatorie

Programul de învăţământ din liceele din Republica Moldova nu include ore speciale de orientare profesională. Deşi autorităţile recunosc importanţa pe care o are această disciplină, legislaţia nu prevede nimic în acest sens, iar profesorii nu ar avea pregătirea necesară pentru predarea calitativă a acestor ore.

În liceele din Republica Moldova nu activează o persoană responsabilă de orientarea profesională a elevilor. Corina Fusu, ministrul Educaţiei, ne-a spus că „orientarea profesională este realizată în instituţiile de învăţământ profesional tehnic”. Potrivit ministrului, aceasta se realizează la orele de educaţie civică, orele de dirigenţie şi suplimentar prin diverse activităţi extraşcolare.

Consultaţi la şcoală, îndrumaţi de părinţi acasă

Dorin Golea, un tânăr de 21 de ani care locuieşte în prezent în Chişinău, a absolvit liceul într-un sat din raionul Cahul. „La liceu, de orientare profesională se ocupa diriginta şi psihologul licelului. Când eram în clasa a XII, în luna februarie, în liceu a fost organizat un banchet care s-a numit „Orientarea profesională”, unde au venit colegi de-ai noştri mai mari cu cinci ani care au absolvit deja universitatea. Ei ne-au dat anumite sfaturi despre unde am putea merge mai departe”, îşi aminteşte Dorin. Tot el povesteşte că la orele de psihologie şi de educaţie civică diriginta sau psihologul sugerau tinerilor pe ce domenii să se axeze, în funcţie de meseria pe care o alegeau. „Dar ne sfătuiau să învăţăm de toate: dacă vrem să studiem la medicină, atunci să rămânem în ţară. În liceu, diriginta ne explica ce viitor avem în diferite profesii şi ne recomanda în ce parte să o luăm, adică să nu roadem pantalonii degeaba într-o ţară în care nu e spor din noi”. 

Testele, ca recreere

Dorin mai spune că psihologul din şcoala în care a învăţat i-a supus testelor de orientare profesională din clasele gimnaziale până la finalizarea liceului. „Prin clasele gimnaziale acest lucru părea o glumă, iar la liceu unii dintre noi realizau că uneori testul îţi poate da măcar şi un imbold, însă pentru majoritatea aceste teste erau un tip de recreaţie în timpul orelor”.

De la Tehnologii Informaţionale la Jurnalism

După finalizarea liceului, Dorin a fost admis la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) la Facultatea Tehnologii Informaţionale. În anul al II-lea de studii, tânărul a hotărât să se transfere la o altă facultate - cea de Relaţii internaţionale, Ştiinţe politice şi Jurnalism. „Am fost orientat de acasă să fac tehnologii informaţionale. Cauza pentru care eu am făcut acest transfer de facultate a fost faptul că din primul an am început să activez la un post de radio din Chişinău şi mai multe cunoştinţe de ale mele începeau să nu se axeze pe domeniul tehnologiilor informaţionale, dar pe domeniul jurnalismului. Deoarece activam la radio, am văzut că îmi place şi că mă descurc şi am hotărât să fac acest transfer. Am vorbit cu părinţii, am ajuns la un numitor comun şi nu au fost multe probleme în familie. Pot să spun că la începutul anului doi problemele mi le-am făcut cu mâna mea prin neprezenţa la ore. Am luat-o cam în glumă. În prezent, ştiu că am pierdut multe, dar le voi recupera. Este nevoie de foarte multă muncă atunci când faci un transfer de facultate, mai ales în cazul meu - de la informatică la jurnalism, două lucruri diferite. Astfel că sunt multe diferenţe de program şi trebuie să le susţin”, ne mai spune Dorin Golea.

Important, dar nu obligatoriu

Autorităţile recunosc importanţa orientării profesionale în şcoli, dar metodele de pregătire a viitorilor specialişti din clasele liceale rămân la nivelul celor de care a avut parte tânărul Dorin.

Dorin Golea. FOTO Arhivă Personală

„Orientarea profesională este de o importanţă majoră şi pune accent pe faptul ca elevul să fie capabil de a lua decizii educaţionale şi ocupaţionale analizând şi fiind conştient de punctele lor forte şi slabe şi le oferă posibilităţi de explorare a lumii muncii”, se arată într-un răspuns al ministrului Educaţiei, Corina Fusu, pentru Adevărul Moldova. Totodată, ministrul adaugă că în legislaţia Republicii Moldova nu există formulări clare şi obligatorii referitor la cursurile de orientare profesională în licee.

Profesorii nu sunt bine pregătiţi

În ceea ce priveşte ghidarea în carieră din şcolile profesionale, Corina Fusu precizează că aceasta are loc conform unui model integrat, adică lecţiile sunt predate de profesori de cultură generală sau de profil. „Plus la toate, profesorii nu au o pregătire necesară pentru predarea calitativă a acestor ore”, a spus ministrul.

Cine se ocupă de orientarea profesională

Potrivit Ministerului Educaţiei, profesorii de educaţie civică şi diriginţii de grupe din instituţiile profesionale se ocupă în timpul orelor de orientarea profesională a elevilor. În unele instituţii de învăţămînt profesional-tehnic psihologul şcolar este responsabil de aplicarea testelor pentru identificarea intereselor elevilor, iar în altele - activează Centrele de Consiliere în Carieră.

Strategii aplicate în orientare profesională

Ministrul Educaţiei mai precizează că orientarea profesională este realizată şi prin diverse activităţi extraşcolare. Este vorba despre organizarea Târgului meseriilor, Ziua uşilor deschise, promovarea meseriei/specialităţii prin activităţile de Master class, concursuri regionale şi republicane cu expoziţii, concursuri regionale şi republicane „Cel mai bun în meserie”.

Dorin Golea, student anul III

Prima orientare profesională nu trebuie să vină de la profesor, ci de la părinte. Chiar din clasa a cincea sau a şasea părinţii trebuie să-şi orienteze copilul spre o profesie şi să-l dea la nişte cursuri opţionale. În clasa a XII este deja târziu.

În două şcoli profesionale - Şcoala Profesională din raionul Rîşcani şi Şcoala Profesională din raionul Ungheni - activează Centre de Consiliere în Carieră care au susţinerea financiară a proiectului elveţian Caritas Moldova.