„Speriaţi“ de sindicate, patronii plătesc lefurile restante

Două mari grupuri industriale din Moldova s-au confruntat săptămâna trecută cu presiuni din partea sindicatelor. Specialiştii susţin că în spatele luptei pentru apărarea drepturilor angajaţilor ar sta şi anumite grupuri politice şi economice

La mijlocul săptămânii trecute, două anunţuri făcute de sindicate au tulburat liniştea şefilor şi proprietarilor a două mari companii din Republica Moldova. Mai întâi Adunarea generală extraordinară a membrilor de sindicat de la Monolit, întreprindere ce face parte din grupul industrial JLC, a decis să ceară de la patron achitarea datoriilor la salarii pentru perioada noiembrie 2012-mai 2013, dar şi asigurarea salariaţilor cu echipament de lucru şi de protecţie.

Totodată, sindicaliştii au solicitat anularea ordinelor prin care au fost micşorate în mod unilateral salariul şi timpul de muncă, precum şi respectarea de către angajator a prevederilor legislaţiei muncii, inclusiv a contractului colectiv de muncă.

EFECTUL AMENINŢĂRILOR: LEFURI ACHITATE

A doua zi, deja angajaţii de la Floarea Soarelui din Bălţi, cea mai mare întreprindere alimentară din ţară, au ameninţat cu proteste de stradă şi grevă generală, din cauză că nu şi-au primit retribuţiile pentru două luni, iar mulţi dintre muncitori au fost obligaţi să plece în concediu fără plată. „Nu mai putem tolera această situaţie. Oamenii nu au cu ce-şi cumpăra o bucată de pâine, nu pot achita serviciile comunale, nu le pot oferi copiilor cele necesare“, susţinea Claudia Sergheev, lider sindical la întreprindere.

Grupul Trans-Oil, din care face parte Floarea Soarelui, a reuşit operativ să calmeze spiritele, achitând restanţele salariale.

„Vineri am purtat negocieri intense cu administraţia companiei şi în a doua jumătate a zilei cea mai mare parte a revendicărilor angajaţilor au fost soluţionate. Sperăm că în viitor vor fi evitate astfel de situaţii“, a declarat Sergiu Bernevec, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „Agroindsind“.

Sindicalistul n-a putut explica de ce până la anunţul angajaţilor de a ieşi în stradă conducerea întreprinderii n-a găsit o soluţie. „Posibil că managerii nu şi-au coordonat acţiunile cu proprietarul“, a presupus Sergiu Bernevec.

GATA SĂ INTRE ÎN GREVĂ

În cazul conflictului de la Monolit, a fost creat şi un consiliu de conciliere între angajaţi şi administraţie. Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons“ , susţine că „toate acţiunile angajaţilor se înscriu în limitele legale şi dacă măcar o revendicare nu va fi soluţionată, angajaţii ar putea bloca chiar şi procesul de muncă“. „Deşi există suficiente motive, nu putem intra imediat în grevă. Trebuie să respectăm procedurile legale, pentru a nu fi acţionaţi în judecată de către firmă“, a adăugat liderul sindical.

Petru Burduja, directorul general al SA Monolit, afirmă că întreprinderea se confruntă cu probleme financiare deoarece multe instituţii publice n-au plătit pentru lucrările executate de companie. „Vedeţi ce-a fost până nu demult în ţară. Poate acum, după depăşirea crizei politice, autorităţile ne vor transfera banii“, a adăugat managerul. El a dat asigurări că în trei-patru zile revendicările angajaţilor vor fi soluţionate.

SINDICATELE, FOLOSITE ÎN REGLĂRI DE CONTURI

Economistul Tatiana Lariuşin nu exclude că în spatele acestor conflicte ar putea sta şi anumite interese politice şi de afaceri.

„La mijloc ar putea fi reglări de conturi între proprietari sau între companii concurente. Totodată, foarte des asemenea acţiuni reprezintă, de fapt, un semnal că vor urma paşi spre redistribuirea proprietăţii“, consideră expertul Tatiana Lariuşin.

Tatiana Lariuşin susţine că dialogul social dintre sindicate şi patronate nu ar trebui să se reducă doar la cereri de majorare imediată şi necondiţionată a salariilor, ci să presupună paşi concreţi în direcţia unei colaborări. „În condiţiile în care avem o economie necompetitivă, sindicatele puternice pot deveni chiar o piedică în dezvoltarea ţării. Liderii sindicali ar trebui să conştientizeze faptul că şi oamenii de afaceri au nevoie de susţinere în activitatea lor şi de o mai mare flexibilitate“, a sugerat economista.

Codul Muncii, ca în URSS

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi şi de faptul că, în urma presiunilor patronatelor şi a investitorilor străini, autorităţile ar fi iniţiat revizuirea Codului Muncii şi a Legii Sindicatelor. Una din aceste modificări ar limita dreptul sindicatelor de a interveni în apărarea drepturilor salariaţilor membri de sindicat.

„Actualul cod al muncii nu reflectă realităţile şi arată de parcă am avea în continuare doar întreprinderi de stat. Modificările iniţiate nu vor prejudicia angajaţii, dar ar face piaţa muncii mai flexibilă“, susţine Dinu Armaşu, director executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini.