Sărăcia şi corupţia alungă medicii din ţară

Medicii din Republica Moldova abandonează masiv domeniul FOTO: Adevărul

40% din cadrele medicale din Republica Moldova au părăsit sistemul de sănătate din cauza condiţiilor socio-economice din ţară. Anunţul a fost făcut de ministrul în exerciţiu al sănătăţii, Andrei Usatâi, la prezentarea studiului „Lucrătorii medicali din Republica Moldova: motivele abandonării profesiei”.

 Cercetarea a fost efectuată de şcoala de Management în Sănătate Publică, sub îndrumarea Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) din Republica Moldova, transmite IPN.

Studiul a demonstrat că printre principalele cauze de abandonare a profesiei de medic se numără remunerarea insuficientă, condiţiile de muncă puţin motivante, corupţia şi nepotismul, lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională, lipsa infrastructurii adecvate şi atitudinea neprietenoasă în instituţii. Foştii lucrători medicali au menţionat că profesia de medic ar fi mai atractivă dacă ar exista posibilităţi de lansare a unei proprii afaceri şi oportunităţi pentru o nouă carieră profesională, remunerarea atractivă, siguranţă, condiţii de muncă cu mai puţin surmenaj.

Astfel, 69% dintre respondenţi au indicat salarizarea neadecvată printre factorii de respingere, 59,1% din medicii intervievaţi s-ar întoarce să activeze în sistemul de sănătate cu un salariu de cel puţin 10 mii de lei, condiţii îmbunătăţite de muncă şi echipament medical modern. Totodată, 76,7% dintre respondenţii cu studii medicale medii ar accepta un salariu de cel puţin 7 mii de lei, condiţii îmbunătăţite de muncă şi echipament medical modern. Doar 41% dintre respondenţi, la momentul absolvirii, mai erau fermi convinşi să devină lucrători medicali şi doar 7% şi-au păstrat acest optimism şi la momentul angajării.

Recomandările studiului se referă la elaborarea unor mecanisme atractive de salarizare a lucrătorilor medicali, elaborarea unor prevederi legale şi facilităţi motivante de atragere a specialiştilor în regiunile rurale, îmbunătăţirea politicii de resurse umane în procesul de reformare şi optimizare a sistemului sănătăţii. Alte sugestii vizează crearea unor programe de voluntariat, începând cu anul I de studenţie, dezvoltarea unor mecanisme pentru reorientarea vocaţională a tinerilor şi crearea posibilităţii de mobilitate profesională.