Ruşii, cea mai intolerantă minoritate

Persoanele infectate cu HIV riscă să fie discriminate în Republica Moldova. FOTO Adevărul

Moldovenii cred că oamenii HIV pozitivi nu trebuie să urce în troleibuz, că persoanele LGBT sunt „destrăbălate”, iar bătrânii sunt „inutili”, se arată într-un studiu privind fenomenul discriminării realizat de Institutul de Politici Publice (IPP). Totodată, se pare că bărbaţii sunt cei care discriminează mai des, iar ruşii sunt cea mai intolerantă etnie din Moldova.

În Republica Moldova fiecare al cincilea cetăţean s-a simţit discriminat în ultimul an. Studiul lansat de IPP face o comparaţie dintre percepţiile pe care le aveau moldovenii privind fenomenul discriminării în anul 2010 şi în 2014. Astfel, s-a constatat că în patru ani părerea oamenilor a rămas practic aceeaşi. Cele mai discriminate sunt persoanele cu dizabilităţi mintale şi fizice, persoanele sărace, cele HIV pozitive, persoanele cu orientare sexuală netradiţională, romii şi femeile. 

Vorbitorii de limbă rusă nu sunt toleranţi

Studiul din anul 2014, comparativ cu cel din 2010, a scos în evidenţă o creştere a gradului de acceptare a persoanelor cu dizabilităţi mintale de către respondenţi. Astfel, numărul celor care ar accepta o persoană cu dizabilităţi mintale în calitate de vecin a sporit de la 40% la 56%, în calitate de prieten, de la 31% la 44%, în calitate de membru al familiei, de la 8% la 30%. Studiul scoate în evidenţă faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani şi vorbitorii de limbă rusă sunt mai reticenţi faţă de oamenii cu diverse afecţiuni ale sănătăţii, astfel doar 37% dintre respondenţii ruşi ar accepta o persoană cu dizabilităţi mintale în calitate de prieten. Fiind rugaţi să caracterizeze persoanele cu dizabilităţi mintale printr-un singur cuvânt, marea majoritate a respondenţilor au continuat să aplice stereotipuri negative ca şi în anul 2010. Astfel, mai bine de 30% au caracterizat aceste persoane folosind cuvintele retard mintal, pericol, marginalizaţi, nedezvoltaţi, sărăcie, nenorocit, invalid.

Discriminarea persoanelor HIV pozitive

În viziunea experţilor, persoanele HIV pozitive sunt discriminate la angajarea în câmpul muncii, în instituţiile de învăţământ şi chiar în spitale. Medicii refuză adesea să trateze persoanele HIV pozitive, în special dacă este vorba de proceduri care necesită contactul direct cu sângele pacientului. Spre deosebire de anul 2010, în 2014 s-a înregistrat o mărire considerabilă a distanţei sociale dintre respondenţi şi purtătorii virusului HIV. Ponderea respondenţilor care ar accepta o persoană HIV pozitivă drept coleg de muncă s-a redus de la 28% la 18%. Circa 80% din respondenţi ar accepta să îngrijească o persoană din familie bolnavă de SIDA, dar nu ar cumpăra produse alimentare de la o persoană cu aceeaşi boală şi nici nu ar accepta un pedagog HIV pozitiv să lucreze în şcoală sau grădiniţă. Respondenţii mai cred că elevii cu HIV ar trebui să înveţe în clase separate, iar maturii nu ar trebui să urce în mijloacele de transport comun.

Stereotipurile despre persoanele LGBT

Fiind rugaţi să caracterizeze persoanele LGBT printr-un singur cuvânt, fiecare al treilea chestionat i-a numit „anormali”, „ pedofili”, „gay”, „destrăbălaţi”, 14% dintre respondneţi au utilizat termenii „nebuni”, „bolnavi”, 9% i-au numit „proşti”, 7% „needucaţi” şi doar 1% au spus că persoanele LGBT sunt absolut obişnuite. Studiul arată că s-a mărit ponderea respondenţilor care cred că persoanelor LGBT ar trebui să li se interzică să înfieze copii, să organizeze evenimente publice şi că ele trebuie amendate sau condamnate la închisoare.

Bătrânii sunt foarte înţelepţi, consideră 87% dintre participanţii la studiu. În acelaşi timp însă ei afirmă că persoanele în etate nu pot face faţă unor sarcini compexe (68%) şi au o mentalitate învechită (54%). Fiecare al treilea respondent consideră că bătrânii sunt o povară pentru societate, iar fiecare al cincilea respondent – că aceştia sunt inutili. 

ARTICOLUL 16 din Constituţia Republicii Moldova

„Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială”