Republica Moldova are brand de ţară numai pe hârtie
0
Încă neaprobat la nivel central, brandul Moldovei e prezent doar pe materialele promoţionale din recuzita misiunilor diplomatice. Marca „Moldova" a fost înregistrată în 2011 la Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, după un proiect de branding finanţat de Comisia Europeană, vechi de şapte ani.
Când spui Elveţia, te gândeşti la ceasuri de lux. Când spui Germania, gândul îţi zboară la maşini performante, bere şi Oktoberfest. Când spui România, îţi trec prin minte bisericile vechi, apele minerale, Dracula, Hagi şi Casa Poporului. Când spui Moldova, ca străin, te opreşti.
Avem vinuri bune, plăcinte gustoase, tradiţii populare şi Orheiul Vechi. Însă lipsa unei imagini recunoscute internaţional face ca posibilele atracţii turistice să fie încă necunoscute pentru oamenii care ar putea să ne viziteze ţara.
Republica Moldova nu este atractivă pentru turişti
Practic, un brand de ţară este o identitate vizuală cu o poveste în spatele ei. Una în care ne regăsim ca oameni, ca stat şi care îi poate convinge pe străini să vină în Moldova, fie ca turişti, fie ca investitori.
Cum ne promovăm afară
În acest moment, singura identitate vizuală promovată de ambasadori constă într-un logo cu un cub multicolor în formă de piatră preţioasă, imprimat pe pungile de protocol şi pliantele misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova. Această imagine a fost creată în 2005 de o agenţie de comunicare germană, contractată de Ministerul Economiei, pe un buget finanţat integral de Uniunea Europeană.
Simbolul, derivat dintr-un smarald, ilustrează un cub cu colţurile rotunjite, în mai multe nuanţe calde, cu forme geometrice intersectate, şi o frunză de viţă de vie în partea dreaptă. Logoul este însoţit de sloganul „Discover us", care invită străinii să ne descopere ţara. „Mi se pare că cei care au dat OK-ul nu s-au gândit mai departe, la poziţionare. Suntem o destinaţie turistică? Suntem o destinaţie investiţională? Din păcate, Moldova a vrut să le cuprindă pe toate. Noi le-am zis străinilor să ne descopere şi după aceea nici n-am avut curiozitatea să-i întrebăm pe oameni ce au descoperit", pune Ludmila Andronic, preşedintele Asociaţiei specialiştilor în relaţii publice.
Autentificată în urmă cu trei luni la Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, marca înregistrată „Moldova" n-a fost niciodată promovată şi comunicată ca brand naţional mai mult decât siglă pe pungi de protocol.
„Atunci despre Moldova se ştia doar că-i o ţară mică şi cu valorile şterse, la periferia Uniunii Sovietice. O perspectivă neclară, cu tentă negativă. După ce am avut brand book-ul, am elaborat un proiect de guvern, iar apoi ne-am împotmolit, deoarece Comisia de Heraldică a spus că acea imagine nu se asociază cu noi. Chiar dacă am avut un produs foarte bun, n-am putut lua o decizie politică. Acum tot acolo suntem", precizează ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
Oficialul mai adaugă faptul că, de când a revenit în fotoliul de ministru, promovează imaginea Moldovei în străinătate doar prin materialele promoţionale realizate după acest brand book, la târgurile de afară, deplasările oficiale şi misiunile diplomatice permanente.
Anul acesta, ministerul are la dispoziţie cinci milioane de lei, din care o parte sunt alocaţi pentru producerea de accesorii personalizate. Cât priveşte componenta vizuală a mărcii înregistrate, specialiştii în heraldică au o poziţie fermă. „Imaginea aceea cu piatra preţioasă nu se identifică cu specificul nostru. Brandul de ţară e precum o stemă cu o semnificaţie mai puţin solemnă, care să atragă turiştii", spune Silviu Andrieş-Tabac, şeful Comisiei Naţionale de Heraldică.
Ce imagini ne simbolizează ţara
Opinia lui este întărită de Ludmila Andronic, care găseşte Republica Moldova atractivă pentru mediul de afaceri şi pentru anumite nişe turistice. „Suntem o destinaţie încă interesantă pentru diverse businessuri care şi-ar putea deschide aici reprezentanţe. Mai avem acest anturaj natural pentru turism şi produse alimentare. Poate că nu vor veni milioane de străini, dar se poate merge pe o chestie de turism select, pentru cei care ştiu ce vor şi ştiu pentru ce vin. Bunăoară, Moldova le-ar plăcea mult pensionarilor europeni şi americani", afirmă expertul în comunicare.
Investiţiile româneşti în Republica Moldova, prea modeste
Pentru artiştii moldoveni, logoul brandului de ţară are alte valenţe, cu precădere orientate către specificul vinicol al regiunii, dar şi fântânile din spaţiul rural, ale căror braţe sunt sculptate astfel încât seamănă cu nişte cocostârci. „N-avem nici măcar o reţea turistică dezvoltată cu locuri de cazare şi ghiduri accesibile oricui. Imaginează-ţi un neamţ la Cricova. N-are unde dormi acolo sau unde să mănânce. Avem vinul, evident. Dar dacă vine cineva din Occident, ai nevoie de facilităţi şi evenimente adiacente. Cocostârcul cu un ciorchine în plisc are o tangenţă cu cultura moldovenească", opinează regizorul Igor Cobileanski.
Nelly Ciobanu, însă, vine cu o altă propunere. „Găsesc că zimbrul e reprezentativ pentru Moldova. Vinurile noastre sunt cunoscute în toată lumea. Avem aşa un humus! Oamenii de la ţară produc legume, fructe, dar unde vând roada? Pe oriunde cânt vorbesc despre ţara mea. Dar despre avantajele economice altcineva trebuie să vorbească", precizează artista.
Cum construim o imagine bună
Construirea şi promovarea unui brand este un demers care contribuie la creşterea percepţiei pozitive a ţării noastre în exterior. Alături de imagine, identitatea naţională comunicată peste hotare poate facilita contractarea unor investiţii străine. Comparativ cu identitatea comercială a unei companii, elaborarea brandului de ţară reprezintă o operaţiune de mai mare anvergură, tocmai prin faptul că implică toată societatea.
Valori autohtone cu potenţial de export
Specialiştii care se ocupă de brandingul naţional mai întâi fac o analiză a avantajelor şi dezavantajelor ţării respective, apoi desfăşoară o analiză de percepţie a acelui stat, de către mediul extern. Ulterior, în baza datelor preluate, este conturată o identitate vizuală uşor de recunoscut de către străini, care vine la pachet cu un coş semantic folosit cu precădere de autorităţi, misiunile diplomatice şi în materialele multimedia difuzate în afara graniţelor.
„Sunt foarte multe valori care ar putea fi sursă de inspiraţie pentru identificarea brandului de ţară. Să începem, elementar, cu folclorul, care este foarte bogat. Continuând cu natura, care e şi ea un avantaj al Moldovei. În contradicţie cu materialele scandaloase apărute recent în presa internaţională, în istoria Moldovei întâlnim femei frumoase, inteligente, cu demnitate. Mă refer aici la legendele legate de Orheiul Vechi, şi apoi personalităţi marcante cum ar fi Iulia Hasdeu", precizează Svetlana Japalau, directorul agenţiei BDR Associates.
Specific moldovenesc
Așa cum baghetele franţuzești sunt cunoscute în toată lumea, colacii moldovenești ar putea cuceri piaţa turistică, prin specificul lor local. Experţii spun că străinii ar putea vizita Moldova chiar și pentru a învăţa arta împletirii lor.
„Grădina carpatică", promovată din fonduri alocate de UE
Lansat pe 29 iulie 2010 la Shanghai, brandul de ţară al României promovează valorile turistice din dreapta Prutului. Logoul face trimitere către descoperirea „grădinii carpatice", în nuanţe de verde, albastru, galben și portocaliu, care simbolizează natura, soarele și marea. Scopul mărcii a fost de a dezvolta o imagine pozitivă a României, prin promovarea avantajelor turistice și, indirect, ca destinaţie de afaceri.
Ministerul Turismului din ţara învecinată are un buget de 75 de milioane de euro până în 2013, din fonduri europene, pentru promovarea acestui brand.
Logo cu mesaj ambiguu, pe bani europeni
Cu toate că este folosită în personalizarea materialelor promoţionale din recuzita misiunilor diplomatice moldovenești, în ghidul de brand elaborat acum șapte ani se arată că piatra preţioasă din logoul identităţii noastre de ţară transmite un mesaj înșelător, deoarece promovează un simbol al bunăstării materiale. Specialiștii consideră că logourile inspirate din pietre preţioase se potrivesc statelor mici, bogate în petrol și resurse financiare.
Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md
Se încarcă comentariile...
