Strategia de Mediu 2013-2023: Planuri de miliarde pentru o Moldovă ecologică

Şefii de la Ministerul mediului propun ca toate gunoaiele să fie sortate şi prelucrate FOTO Adevărul

Apeducte regionale cu tarife la apă rezonabile, fabrici de prelucrare a deşeurilor la Chişinău şi Bălţi, diguri noi pe Prut, Nistru şi Răut, dar şi o economie verde şi o populaţie educată în spiritul protecţiei mediului. Aşa ar trebui să arate ţara noastră peste zece ani, dacă ar îndeplini toate prevederile Strategiei Mediului.

Dezbaterea despre viitorul ecologic al ţării vine în contextul angajamentelor Moldovei faţă de UE, inclusiv prin Acordul de Asociere, şi a obligaţiilor asumate de demnitarii noştri la conferinţele internaţionale din domeniul mediului. La elaborarea strategiei au participat numeroşi specialişti, de la consultanţi europeni la reprezentanţi ai administraţiilor publice locale. Odată avizat de structurile ministeriale, documentul a fost propus pentru dezbateri publice.

Apă calitativă pentru toată populaţia

Una dintre problemele acute ale Republicii Moldova este accesul populaţiei la sisteme de apă şi canalizare. În prezent doar 50% din moldoveni dispun de o sursă de apă sigură şi calitativă, iar investiţia anuală de circa jumătate de miliard de lei pentru implementarea diferitor proiecte nu schimbă semnificativ situaţia. Autorităţile propun regionalizarea serviciilor, prin construcţia de apeducte centralizate, cu alimentare din râurile Nistru şi Prut. Astfel, în ţară ar urma să existe câţiva operatori regionali. Un proiect-pilot de acest fel, evaluat la 30 de milioane de euro, a demarat în trei regiuni ale ţării (Soroca-Floreşti, Hânceşti-Orhei şi Leova-Ceadîr-Lunga). Acum se planifică şi contrucţia apeductelor Vadul lui Vodă-Chişinău-Străşeni-Călăraşi, Prut-Leova-Basarabeasca-Cimişlia- Ceadîr-Lunga şi Cahul-Taraclia-Vulcăneşti.

„Populaţia va avea un serviciu îmbunătăţit de apă şi canalizare. În prezent, administraţiile publice locale evită să majoreze tarifele din considerente politice, însă cheltuielile cresc continuu. Pe viitor, operatorul regional va stabili tariful conform unei metode unice pentru toţi consumatorii. Depunem toate eforturile pentru a trage investiţii străine şi sperăm că fiecare locuitor va avea acces sigur la apă potabilă“, declară Serafima Tronza, şefa Direcţiei managementul apelor la Ministerul Mediului.

„Inundaţiile din 2010 nu trebuie să se repete“

Documentul mai prevede reparaţia digurilor de protecţie de pe râurile Nistru, Prut, Botna, Răut şi altele pentru prevenirea inundaţiilor. „Barajele au câte 35-40 de ani, sunt uzate, iar coronamentul unora e cu un metru mai jos decât nivelul apei. În republică avem şi 4.000 de iazuri. Pentru a fi exploatate în regim normal, digurile trebuie reparate“, explică Ivan Cuceinic, şef de direcţie la Agenţia Apele Moldovei.

Cetăţenii Moldovei au dreptul la un mediu nepoluat, sănătos în armonie cu dezvoltarea economică şi progresul social Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului

Potrivit funcţionarului, actualmente se implementează un proiect privind redresarea situaţiei de la Costeşti-Stânca şi se lucrează în bazinul Nistru, ambele lucrări sunt finanţate prin proiecte străine. „Ţinem minte inundaţiile din 2010, de la Cotul-Morii, cu pierderi de circa un miliard de lei. Investind în aceste programe, putem asigura un grad mai mare de protecţie a oamenilor. Din păcate, statul n-are bani pentru a îmbunătăţi urgent situaţia, dar fondurile străine ne salvează“, adaugă Ivan Cuceinic.

„Deşeurile trebuie valorificate raţional“

În domeniul gestionării deşeurilor, strategia se concentrează pe prelucrarea tonelor de gunoaie pe care le generăm zilnic. În viitorul apropiat, la Chişinău şi Bălţi vor fi construite două staţii de tratare a deşeurilor prin metode non-poluante, care lipsesc la moment. De asemenea, în ţară vor fi amenajate şapte poligoane regionale de colectare şi sortare a gunoaielor. „Avem suficiente deşeuri care pot fi utilizate raţional. Le vom valorifica pe piaţă, vom proteja mediul şi vom utiliza mai puţin resursele naturale“, spune Svetlana Bolocan, şef-adjunct la Direcţia prevenirea poluării de la Ministerul Mediului.

Economie verde şi populaţie educată

Specialistul susţine că documentul supus dezbaterii este „doar vârful aisbergului“ şi că fiecare cetăţean trebuie să conştientizeze gravitatea problemei. În această ordine de idei, cei de la minister vor să introducă în şcoli un curs opţional de educaţie ecologică, să pregătească mai mulţi specialişti în domeniul mediului şi să extindă numărul centrelor de formare.

Totodată, strategia planifică dezvoltarea economiei verzi la scară naţională, utilizarea resurselor de energie regenerabilă, revizuirea taxelor ecologice şi a sistemului de penalizări. „Aplicarea principiilor economiei verzi în industrie şi agricultură este o noutate apreciabilă, pentru că permite să fim mai competitivi în promovarea mărfurilor noastre peste hotare. Este vorba de integrarea aspectelor de mediu în toate domeniile economiei naţionale şi reducerea resurselor energetice şi a materiei prime utilizate pentru fabricarea unui produs, ceea ce va reduce şi costul final al produsului“, relevă Andrei Isac, expert independent pe mediu.

Documentul încorporează cam toţi paşii necesari pentru a ajunge la rigorile europene, dar unele probleme nu au ost reflectate suficient Vladimir Garaba, vicepreşedintele Mişcării Ecologiste

Specialistul spune că proiectul de strategie este foarte important pentru că prezintă o viziune de ansamblu: în ce direcţie ne mişcăm, ce vrem să schimbăm, cum va arăta mediul nostru ambiant peste zece ani. „Multe aspecte din această strategie ţin şi de voinţa politică. Guvernările se schimbă în timp, dar strategia trebuie să rămână funcţională“, comentează Isac.

Unele domenii, tratate insuficient

Vladimir Garaba, vicepreşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, spune că documentul încorporează cam toţi paşii necesari pentru a ajunge la rigorile europene în acest domeniu, dar unele probleme nu au fost reflectate suficient. „Spre exemplu, domeniul protecţiei resurselor acvatice este aproape inexistent. Sunt doar câteva cifre şi nişte intenţii, dar fără a prioritiza problemele: a râurilor mici, secarea fluviilor, utilizarea inadecvată a resurselor de suprafaţă. La fel şi protecţia aerului. Chiar dacă Moldova nu are o industrie dezvoltată, are foarte mult transport. În cazul deşeurilor, sunt foarte multe intenţii, dar lipsesc căile de implementare, finalitatea, cum vom obţine noi rezultate?“, comentează strategia de mediu Vladimir Garaba.

Chiar şi aşa, vicepreşedintele Mişcării Ecologiste salută ideea elaborării acestei strategii. „De vreo 15 ani ne conducem de un document vechi, dar Moldova a aprobat un şir de legi noi, care corespund legislaţiei europene, şi situaţia mediului s-a schimbat, respectiv, strategia trebuie să corespundă realităţilor“, adaugă specialistul. ;

Mai puţină corupţie în sistem

Una dintre propuneri ţine de reforma instituţională. Astfel, în viitorul apropiat urmează să fie creată Agenţia de Mediu, cu trei filiale, care va implementa politicile elaborate de minister. Actualmente, această funcţie revine Inspectoratului Ecologic de Stat, ceea ce contravine legii. Agenţia Moldsilva ar trebui să treacă din subordinea Guvernului la Ministerul Mediului. Potrivit Raisei Leon, şef-adjunct al Direcţiei politici de la minister, prin aceste schimbări se doreşte eliminarea corupţiei din sistem.

8,6 miliarde de lei. Atâta ar costa implementarea strategiei. Banii urmează a fo obţinuţi din fonduri externe, dar şi din Fondul Ecologic Naţional.