Peste 100 de ani, Republica Moldova ar putea rămâne fără sate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Îmbătrânirea şi natalitatea scăzută sunt cauzele principale a scăderii populaţiei FOTO: actualmm.ro
Îmbătrânirea şi natalitatea scăzută sunt cauzele principale a scăderii populaţiei FOTO: actualmm.ro

Republica Moldova ar putea rămâne fără sate peste 100 de ani, dacă ritmurile avansate de diminuare a populaţiei în mediul rural vor rămâne constante. Un studiu recent, al Comisiei Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare arată că, în ultimul deceniu, cauzele care duc la scăderea populaţiei de la sate au rămas aceleaşi: îmbătrânirea, scăderea natalităţii şi migraţia internă şi externă.

Potrivit studiului, scăderea demografică la sate în ultimii zece ani s-a simţit considerabil. Anual, în mediu, se înregistrează o diminuare de 4,3 mii locuitori la sate, faţă de 3,7 mii în oraşe.

Astfel, circa două treimi din numărul total al vârstnicilor locuiesc în mediul rural, unde fiecare a treia persoană are vârsta cuprinsă între 60-64 ani. Aceasta constituie 16,1% din totalul populaţiei rurale, faţă de 15,2% în mediul urban, iar 13,7% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani. Din numărul total de gospodării formate doar din vârstnici, 54,5% se regăsesc în mediul rural.

Populaţia tânără la sate, la fel,  s-a micşorat. Din anul 2000, cota tinerilor până la 18 ani a scăzut de la 33,6% la 25,6%. În ultmiii cinci ani se atestă o mai mare concentrare a tinerilor în mediul urban, în special a celor cu vârsta de 25-29 ani. Dintre aceştia, 15 la sută sunt plecaţi peste hotare la lucru. Se estimează că numărul lor este de 135, 5 mii. Din totalul acestora, 78,2% sunt tineri de la sate.

Mobilitatea internă, pronunţată

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, pe parcursul anului 2013 şi-au schimbat locul de trai în interiorul ţării 33, 4 mii persoane, mai puţini decât în anul precedent cu trei mii de persoane. Dintre aceştia două treimi sunt de la sate.

Deşi, în general, numărul celor cuprinşi de mobilitatea internă s-a micşorat, totuşi, o migraţie internă mai intensă este concentrată în municipiile Chişinău şi Bălţi, dar şi în raioanele Cahul şi Ialoveni. Oraşul Chişinău atrage circa o treime din toţi migranţii interni.

Studiul mai arată că, în mare parte, migranţii interni (mai mult de 90%) sunt persoanele apte de muncă, cu vârsta cuprinsă între 20-34 ani. Astfel, se constată că viaţa de la sat rămâne neatrăgătoare pentru populaţia tânără şi aptă de muncă, de aceea cetăţenii nu doresc să migreze către acel mediu. Tinerii nu acceptă lipsa şi incertitudinea locurilor de muncă, veniturile mici, lipsa protecţiei sociale şi a serviciilor publice, condiţiile de viaţă inacceptabile.

Cauzele mobilităţii pot fi diferite, inclusiv de ordin personal. Specialiştii confirmă însă că în primul rând este vorba despre accentuarea ineficienţei serviciilor publice la nivel local în domeniile învăţământului, asistenţei sociale, îngrijirii medicale, alimentaţiei cu apă şi canalizare, infrastructurii rutiere ş.a., ceea ce nu favorizează dezvoltarea locală şi devin premize de instabilitate demografică.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite