Orbii, tăiaţi de pe lista de credite a băncilor

Nevăzătorii cu spirit de întreprinzător se plâng că nu pot să-şi deschidă afaceri deoarece reprezentanţii băncilor refuză să le acorde finanţare. Explicaţia pe care o aud solicitanţii o aud de fiecare dată este că nu vor putea returna împrumutul.

Maria Jechiu din satul Ialoveni, Răzeni a rămas fără vedere cu şapte ani în urmă. Fosta profesoară de geografie însă, nu a renunţat la visele ei. Ea se vede femeie de afaceri şi vrea să-şi deschidă o fermă de păsări. „Am mers la trei bănci ca să iau un credit, şi toate mi-au spus «nu», pe motiv că nu aş avea carte de muncă. Am pierdut speranţa în bănci", povesteşte femeia. Foarte sigură pe forţele proprii, Maria nu s-a resemnat.

Ajutată de fiica sa, nevăzătoarea a întocmit un plan de afaceri scris de mână. „Vreau să cresc 200 de găini, apoi să mă extind cu păsări exotice. Nu-mi trebuie să câştig averi cu această afacere. Sper la un venit lunar de 5000 de lei pentru mine şi familia mea", povesteşte entuziasmată Maria. Viitoarea femeie de afaceri are în plan şi o piaţă de desfacere: va vinde ouăle şi carnea celor cinci restauranate şi magazine din sat. Angajaţi îi vor fi rudele şi prietenii. Tot ce-i lipseşte este un credit ca să pună pe roate firma.

IDEE DE AFACERE: SALON DE MASAJ

În aceeaşi situaţie se află şi Valentina Andronache, o tânără care s-a născut fără văz, dar cu mâini de aur. Maseuza în vârstă de 27 de ani are zeci de clienţi la o policlinică de la Buiucani, unde este angajată. Îşi doreşte însă, propriul salon de masaj şi fizioterapie, aşa că a mers să ceară credit de la o bancă din Chişinău. „Am vrut să împrumut 70.000 de lei, dar m-au refuzat, motivând că n-o să-i pot returna vreodată. M-am simţit marginalizată, de parcă noi, nevăzătorii, nu trebuim nimănui", îşi aduce aminte tânăra.

Maria şi Valentina sunt ajutate, alături de alte 15 persoane nevăzătoare, să-şi pună pe hârtie ideile de afaceri în cadrul unui proiect de asistenţă pentru persoane cu deficienţe vizuale. Programul este finanţat de Ministerul de Externe al Olandei. Pentru început, se lucrează cu fiecare nevăzător în mod individual pentru a-l pregăti corespunzător în domeniul ales de el pentru afacere.

4.000 DE NEVĂZĂTORI

„Nu toţi au cunoştinţele necesare. Maria Jechiu se poate descurca de minune cu o gospodărie de 30 de găini, însă nu cunoaşte suficiente informaţii tehnice ca să întreţină o fermă de 500. Nu ştie aproape nimic despre creşterea puilor, despre raţiile de mâncare", spune Emil Guţu, coordonator de proiect.

Cât despre maseuza Valentina, experţii au apreciat că ea este suficient de pregătită. Rămâne doar să fie identificat un cabinet de masaj şi să fie procurat utilajul necesar. Proiectul de asistenţă în afaceri pentru persoane cu deficienţe vizuale presupune şi finanţarea celor mai reuşite idei de afaceri, iar Valentina şi Maria au toate şansele.

În Moldova există circa 4.000 de orbi. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, ei primesc o pensie de aproximativ 800 de lei pe lună. În prezent există 10 oameni de afaceri cu deficienţe vizuale. Conform studiilor, o persoană nevăzătoare poate deveni conducător, consultant, psiholog, jurist, meşter popular, operator telefonic, interpret.

AFACERILE ORBILOR AU ŞANSE DE REUŞITĂ

Sergiu Mutruc, ofiţer de risc la o bancă din Chişinău a explicat de ce instituţiile bancare ezită să ofere credite nevăzătorilor. „Proprietarul afacerii trebuie să vadă cifrele cu care operează, să ştie ce se întâmplă la locul afacerii, să vadă numărul de clienţi. Ne este greu să avem încredere într-o persoană care nu vede", a declarat Mutruc. Emil Guţu, asistent de proiect susţine că puţini dintre nevăzătorii au şanse reale să obţină credite de la bancă în acest moment, pentru că „nu pot demonstra că sunt buni specialişti şi că vor putea fi manageri de succes. " După ce îi vom pregăti , vom merge cu ei la bancă şi vom solicita credite. În unele cazuri, am putea chiar să fim co-fondatori la întreprinderile pe care intenţionează să le deschidă", a spus Guţu.