Muncitorii sunt pe cale de dispariţie, dar Ziua Muncii rămâne

În timp ce la oraşe unii au ieşit la manifestaţii şi frigărui, majoritatea sătenilor au lucrat pe câmp COLAJ Adeărul

Statisticile arată că numărul oamenilor încadraţi în câmpul muncii în Republica Moldova s-a redus cu o pătrime în ultimii 15 ani. În schimb, creşte numărul zilelor de odihnă cu prilejul sărbătorii de 1 Mai

După două zile de muncă, moldovenii au parte iarăşi de o minivacanţă de patru zile. De această dată, pretextul este 1 Mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii, care, tradiţional, e liberă. Guvernul le-a făcut un cadou oamenilor muncii - o hotărâre prin care şi ziua de 2 mai a fost declarată nelucrătoare în sectorul public, astfel încât angajaţii să se bucure de mai multe zile de odihnă. E adevărat că ziua de azi va trebui recuperată într-o sâmbătă, pe 17 mai.

MARŞURI POLITICE ŞI SALUTURI SINDICALISTE

Ca şi în alţi ani, partidele de stânga n-au ratat ocazia să organizeze, ieri, acţiuni politice: socialiştii - un marş „Pentru Moldova în Uniunea Vamală“, iar comuniştii – unul al solidarităţii. Ambele au culminat cu mitinguri şi concerte cu vedete locale şi străine.
În schimb, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova s-a limitat la un mesaj de felicitare, în care promite că va sta „în continuare la straja drepturilor fundamentale ale omului muncii“ şi va contribui „la ridicarea bunăstării şi asigurării lui cu un trai decent“. Majoritatea orăşenilor şi a angajaţilor din administraţia publică s-au folosit de ocazie pentru a se odihni şi de a ieşi în natură.
Ţăranii însă, ca de obicei, au muncit de zor, mai ales că a fost timp frumos, numai bun pentru lucrările de primăvară.

„SĂ NE BUCURĂM DE TIMPUL LIBER“

Tatiana Lariuşin, economist superior la IDIS Viitorul, spune că e anormală situaţia când în cea mai săracă ţară sunt foarte multe zile de odihnă şi se munceşte puţin. „Totuşi ar trebui să ne bucurăm de acest timp liber oferit de autorităţi. Pentru angajaţii din Republica Moldova este chiar o oportunitate. În condiţiile în care salariile sunt mizere, oamenii pot să se bucure de mai mult timp pentru diverse ocupaţii sau să mai lucreze în grădină“, a declarat Tatiana Lariuşin.
Economista crede că atât sărbătorile religioase, cât şi cele oficiale şi-au pierdut din semnificaţiile tradiţionale. „În cazul celor religioase putem observa o ofensivă a elementelor păgâne. În cazul zilei de 1 Mai putem constata că doar în vorbe mai există solidaritate a muncii. De vină, în ambele cazuri, este tranziţia la un alt sistem de valori“, a mai adăugat Tatiana Lariuşin. 

O TREIME DIN SALARIAŢI LUCREAZĂ LA STAT

Realitatea e că în Republica Moldova numărul oamenilor care muncesc este în scădere dramatică. Dacă în anul 2000 erau peste 1,5 milioane de persoane încadrate în câmpul muncii, dintre care 951.000 aveau statut de salariat, iar 443.500 erau lucrători pe cont propriu, la finele anului trecut în statistici figurau doar 1,17 milioane de oameni ai muncii. Dintre aceştia, doar ceva mai mult de 800.000 sunt salariaţi.
Numărul moldovenilor care muncesc s-a redus constant până în anul 2009, după care s-a stabilizat. Cea mai semnificativă scădere, de aproape 2,3 ori, s-a atestat în agricultură. În sectorul industrial reducerea a fost mai mică, de doar 15%, în schimb a crescut cu 28% numărul lucrătorilor din comerţ şi horeca şi cu 40% a celor din construcţii.

Datele statistice relevă că în ultimii 13 ani, practic, nu s-a schimbat numărul celor care muncesc în administraţia publică, educaţie şi sănătate. În consecinţă, statul rămâne, aşa cum era de aşteptat, cel mai mare angajator din Republica Moldova: dintr-un total de 806.700 de salariaţi cu acte în regulă câţi se află în evidenţele statistice, 235.600 de oameni lucrează în instituţii bugetare. E o cotă de circa 30%. Dacă ţinem cont de faptul că mai avem şi câteva zeci de mari întreprinderi de stat unde lucrează zeci de mii de persoane, apoi cota statului, ca angajator, se apropie de 40%.
În opinia economistei Tatiana Lariuşin, stabilitatea numărului de angajaţi la stat este în strânsă legătură cu sistemul politic. „Angajaţii de la stat sunt şi alegători, respectiv, cei de la putere trebuie să ţină cont de acest element. În consecinţă, trebuie şi să le ofere anumite favoruri, inclusiv mai multe zile de odihnă“, a concluzionat experta.