Moldova are condiţii extraordinare pentru dezvoltarea turismului rural

Moldova are condiţii extraordinare pentru dezvoltarea
turismului rural

Gheorghe Fodoreanu a pus bazele colaborării României cu Republica Moldova în domeniul turismului. FOTO Adevărul

Gheorghe Fodoreanu, fostul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) şi preşedinte Invitation România, a pus bazele colaborării cu Republica Moldova în domeniul turismului, semnând un acord, în acest sens.

Ştiri pe aceeaşi temă

În mediul de specialitate el este botezat drept „naşul” colaborării turistice dintre România şi Republica Moldova. Este coorganizatorul  evenimentului „Retromobil -2014” din Chişinău şi promite şi alte surprize pe viitor.
 

Domnule Fodoreanu, în domeniul turismului românesc v-aţi evidenţiat prin promovarea turismului receptor. Cum definiţi incomingul pe înţelesul tuturor, care sunt beneficiile pe care acest tip de activitate le aduce turismului?

Întotdeauna am fost adeptul ideii că incoming-ul, adică turismul receptor, aducerea de turişti străini, constituie cea mai eficientă formă de turism, în urma căreia orice ţară poate profita din plin. Este normal să fie aşa, deoarece incoming-ul reprezintă export de servicii. Promovezi destinaţia turistică România peste hotare, iar banii vin în ţară, aduşi de turiştii străini. Cu alte cuvinte, ne putem „vinde” ţara foarte eficient.
Şi în Moldova se va întâmpla acelaşi lucru. Prima dată am fost în R. Moldova în 2006, când eram preşedintele ANAT din România. Le-am sugerat de pe atunci colegilor basarabeni că eforturile lor împreună cu structurile specializate din Executiv trebuie să se îndrepte spre stimularea turismului receptor. De atunci s-a declanşat şi în R.Moldova această atenţie către agenţiile de turism care fac incoming. La târgurile de la Chişinău sunt tot mai mult prezenţi prestatorii de turism intern din R.Moldova. În acelaşi timp, e îmbucurător şi salutar că  Moldova participă la târgurile internaţionale de turism, cum ar fi cel de la Berlin, Londra, Varşovia, Milano. Industria turistică se dezvoltă, atenţia autorităţilor a început să se deplaseze spre turismul receptor, numărul de turişti care vizitează R.Moldova creşte an de an şi acest lucru aduce pe piaţa monetară o masă suplimentară de bani şi ţara devine mai bogată.
 

Are România şi Moldova o strategie comună de promovare turistică?

La Târgul de Turism de la Chişinău, care s-a desfăşurat la începutul lunii aprilie,  a fost organizată o întâlnire între ţările participante şi în special între ţările vecine - R.Moldova, România, Bulgaria. Unul din subiectele discutate a fost lansarea pe piaţa internaţională a programelor multinaţionale, care include 2-3 ţări în acelaşi program. Astfel, un turist care vine de departe sau din Europa occidentală să aibă posibilitatea să viziteze ţări vecine cu specific diferit, cu elemente comune de vecinătate.
 
În prezent, există patru tipuri de programe comune România-Republica Moldova, pentru un incoming comun de pe terţe pieţe. Ofertele mixte vor fi denumite generic, şi anume: „drumul vinului”, „bijuteriile medievale”, „drumul mănăstirilor” şi  „regiuni umede şi parcuri naturale” . Astfel, la prima ofertă turistică vizitatorii străini vor putea face cunoştinţă cu podgoriile şi vinăriile cu tradiţie de pe ambele maluri ale Prutului. Oferta „bijuteriilor medievale” va include în circuitul turistic Cetatea de Scaun din Suceava şi Cetatea Sorocii. În drumul mănăstirilor vor fi incluse pelerinajele la locurile sfinte ale comunităţii creştine. Iar a patra temă care este luată în calcul ţine de parcursul inferior al Dunării şi este legată de regiuni umede şi parcuri naturale. E un proiect foarte mare în care e implicată R.Moldova, România şi Ucraina. Aceste patru teme vor face subiectul unei broşuri regionale care va fi editată în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi va fi prezentată la târgurile internaţionale de turism. În acelaş timp, ne-am propus să avem o prezenţă comună pe piaţa asiatică (China, Japonia).
 
Dacă e să ne referim la rezultate concrete pe piaţa din R.Moldova, anul trecut am reuşit să organizăm la Chişinău un mare raliu de maşini de epocă „Retromobil -2014”, care s-a bucurat de un succes extraordinar.  Le-am sugerat colegilor noştri de la Chişinău să organizeze cât mai multe evenimente inedite şi noi îi vom sprijini pentru a stimula turismul receptor în Moldova. Evenimentele mari atrag incomingul prin mai multe căi, arăţi potenţialul ţării şi toată lumea este cu ochii pe eveniment şi vor să ajungă acolo. R.Moldova are câteva puncte extraordinare de atracţie, cum ar fi celebrul Festival al Vinului din toamnă, ar putea fi raliul eleganţei sau raliul R.Moldova, râul Nistru are un mare potenţial, cu cetăţile lui Stefan cel Mare, există partea de sud a Moldovei cu zona umedă şi nimi-Delta şi zona limitrofă Dunării. De asemenea, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău se pot organiza festivaluri internaţionale de genul festivalului „George Enescu” din România.
 
De altfel, a apărut de curând o carte semnată de Nicolae Platon (actualul preşedinte al Agenţiei Turismului de la Chişinău) în care face o sinteză a potenţialului turistic din Moldova. Toate aceste lucruri dau unei ţări sclipirea de care are nevoie să atragă turiştii stăini. R.Moldova trece printr-o perioadă foarte bună ca imagine în Europa, ca viitoare ţară care speră că va intra în UE, iar această simpatie europeană trebuie foarte bine valorificată. Noi ca agenţie turistică din Bucureşti am inclus demult R.Moldova în programele noastre. Pe 23 aprilie vine un grup de francezi care vor ateriza la Chişinău şi se vor întoarce în Franţa din Bucureşti. La anul, în iulie vom ajunge la Chişinău cu celebrele maşini princiale englezeşti Morgan pentru un raliu european şi sper să avem acelaşi succes de anul trecut. 
 

Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii din R.M oldova a impulsionat circulaţia turistică. Care este topul destinaţiilor din România preferate de turiştii basarabeni ?

Pentru noi turiştii basarabeni nu sunt turişti străini, ei vin la ei în ţară şi acesta este un reflex de normalitate. Bineînţeles că sunt câteva produse turistice din România care plac foarte mult şi turiştilor din Moldova. În primul rând, este litoralul Mării Negre, pe locul doi pot fi incluse staţiunile balneoclimaterice şi staţiunile montane, unde în perioada sărbătorilor de iarna vin aproximativ 18 mii de moldoveni. Au început să se dezvolte şi circuitele turistice, basarabenii au început să prindă interes pentru Bucovina, Maramureş. Mulţi din ei vin la Bucureşti pentru afaceri sau pentru curse aeriene din Europa. Liberalizarea regimului de vize este un prim pas spre normalitate şi, de ce nu, spre deschiderea R.Moldova spre UE şi sperăm ca acest drum să ajungă la final.
 

Ce faceţi pentru a-i atrage pe basarabeni să aleagă România ca atracţie turistică?

Noi am făcut infotripuri împreună cu Federaţia Patronatelor din Turismul românesc, Asociaţia Deltei Dunării. Mai multi turoperatori din Moldova au fost în infotripuri pe litoralul românesc, în Delta Dunării, în staţiunile balneoclimaterice, în zona Bucovinei. Anul trecut a fost un an foarte bun, traficul turiştilor moldoveni a crescut foarte mult şi sperăm că şi în acest an vor alege România. Pentru basarabeni, România este destinaţia turistică cea mai apropiată şi cu un potenţial turistic valabil 365 zile pe an.
 

Ce preferă turiştii români care aleg să meargă în R.Moldova?

Şi numărul românilor care merg în Moldova a început să crească. Vreau să vă spun că acest turism a început prin segmentul de business travel. Tot mai multe societăţi din România se duc la Chişinău ca să creeze evenimente, team bulding-uri pentru că aveţi o foarte bună bază materială, hoteluri de bună calitate şi pentru 3-4 zile oferă un program de sity-break excepţional. Turiştii români sunt încântaţi de  marile podgorii cu beciurile subterane cunoscute (Cricova, Mileştii Mici, Purcari), oraşul Chişinău care este verde, curat şi liniştit, lumea este primitoare şi frumoasă. De asemenea din zonele limitrofe Prutului,  de la Bacău, Galaţi vin cu circuite de câteva zile în Moldova.
 

Românii din ţară fug din ce în ce mai mult de urbanizare, sunt tot mai mult atraşi de turismul rural. Dacă aleg Bucovina, Neamţ sau Vrancea de ce nu ar putea merge şi în R.Moldova? 

Cred că traficul de turişti români se va accentua odată cu dezvoltarea ofertei de turism rural. Moldova are condiţii extraordinare pentru turism rural, ar trebui să dezvolte mai multe pensiuni rurale şi să îmbunătăţească starea drumurilor. În rest, totul există – mâncare foarte bună, frumuseţea peisajului, aer curat-  sunt calităţi pe care Europa le-a pierdut demult.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările