INFOGRAFIE Pericolul pungilor din plastic: cum se rezolvă problema la noi şi ce înseamnă, de fapt, „bio“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pungile din plastic sunt o veritabilă bombă pentru mediul înconjurător. În timp ce europenii impun restricţii tot mai dure, autorităţile noastre mizează pe conştiinţa cetăţenilor

Acum o lună, Comisia Europeană a adoptat o directivă prin care impune ţărilor-membre să reducă utilizarea pungilor subţiri din plastic prin măsurile pe care le consideră adecvate, inclusiv prin perceperea unor taxe sau chiar prin interzicerea sacoşelor în anumite condiţii. „Este o problemă gravă şi vizibilă. În fiecare an, peste 8 miliarde de pungi din plastic devin deşeuri în Europa, provocând daune enorme mediului înconjurător. Unele state-membre au obţinut deja rezultate foarte bune. Dacă şi alte ţări le urmează exemplul, am putea reduce consumul global actual din Uniunea Europeană cu până la 80%“, a declarat Janez Potocnik, comisarul european pentru Mediu.

AUTORITĂŢILE NE EDUCĂ

În Moldova, nu există date statistice despre pungile produse anual, dar autorităţile spun că ţara noastră nu e o excepţie. „Polietilena este cel mai practic material pentru ambalarea alimentelor, iar sacoşele sunt foarte comode pentru a transporta cumpărăturile. Nu ne putem imagina viaţa fără ele. Deşi nu facem parte din UE, trebuie să ţinem cont de aceste recomandări, ca să nu rămânem în urmă“, explică Svetlana Bolocan, şef-adjunct al Direcţiei prevenirea poluării şi managementul deşeurilor de la Ministerul Mediului.

Funcţionara susţine că cea mai eficientă soluţie este educarea populaţiei privind impactului negativ asupra mediului a pungilor din plastic nebiodegradabile. „Atâta timp cât cetăţenii nu vor conştientiza pericolul, nu vom avea mari rezultate. Noi încercăm să educăm mai ales tânăra generaţie, prin desfăşurarea diferitor campanii şi ore ecologice în şcoli şi grădiniţe. Puţini ştiu, de exemplu, că sacoşele cu viaţă lungă pot fi aruncate la un loc cu sticlele din plastic în pubele speciale, de unde ar merge la reciclare. O altă idee ar fi mesajele eco inscripţionate pe pungi“, precizează Svetlana Bolocan.

Totodată, autorităţile lucrează la ajustarea legislaţiei în domeniu, cel mai important document fiind Strategia de gestionare a deşeurilor pentru anii 2013-2027, aprobată în aprilie. „Ne concentrăm pe managementul durabil al deşeurilor: crearea poligoanelor de colectare separată şi a întreprindelor de prelucrare. În plus, vom elabora un regulament privind ambalajele, care ar urma să fie categorisite, vor fi introduse norme de producere şi restricţii“, mai spune reprezentanta ministerului.

FĂRĂ TAXE ECOLOGICE

Deocamdată, nu a fost pusă în discuţie posibilitatea de a impune o taxă ecologică pentru producătorii şi importatorii de pungi din plastic. Metoda a avut un succes imens în state precum Irlanda, prima care a introdus eco-taxa. La un an după intrarea în vigoare a legii, pe piaţă au fost scoase cu 80% mai puţine pungi. O altă soluţie este plasticul biodegradabil, care nu se produce, însă, în Moldova din lipsă de tehnologii. „Tot mai mulţi agenţi economici recurg la pachete din hârtie. Nu e cea mai bună variantă, dar e cea mai accesibilă şi inofensivă: se discompune într-un termen mai scurt, pate fi colectată şi reciclată mai uşor, putem ambala şi produse chimice, şi tehnice“, afirmă Svetlana Bolocan.

În opinia ei, nicio companie autohtonă nu va renunţa în totalitate la plastic. „Retehnologizarea presupune cheltuieli enorme şi timp. Nu putem spune: «De mâine, treceţi la tehnologii noi». În plus, suntem o piaţă mare de desfacere pentru Ucraina şi nu putem îngrădi accesul importatorilor. E o problemă cu mai multe aspecte, care trebuie rezolvată atent, pe paşi“, adaugă specialista.

„NU AVEM CAPACITĂŢI MANAGERIALE“

Pe de altă parte, ecologiştii susţin că nu e suficient să facem campanii de informare şi că mult mai eficient ar fi să taxăm importul materialului din care se fac sacoşele.

„La intrare în ţară, pelicula trebuie taxată în conformitate cu cerinţele europene, iar veniturile ar putea merge la retehnologizarea şi introducerea pungilor din hârtie şi textil“, spune Vladimir Garaba, vice-preşedintele Mişcării Ecologiste.

Binevenită ar fi şi stimularea producătorilor de ambalaj alternativ. „Există deja magazine care ambalează pâinea în hârtie, dar autorităţile centrale nu duc o evidenţă şi nu promovează bunele practici. Probabil, încă nu avem capacităţile manageriale necesare. Europenii au ajuns treptat la aceste reglementări. Treptat vom ajunge şi noi“, încheie specialistul.

image

CÂT DE BUNE SUNT SACOŞELE „BIO“

De la o vreme, unele reţele de supermarketuri de la noi propun cumpărătorilor pungi cu menţiunea „biodegradabil“. De fapt, acestea se numesc „oxodegradabile“ şi sunt făcute tot din plastic, însă din unul care se descopune mai uşor. Pe lângă polietilenă, conţin un aditiv cu oxigen, care face ca materialul respectiv să se fărâmiţeze după un timp. Asta înseamnă că punga dispare, dar plasticul rămâne şi devine un fel de praf în atmosferă.

În Moldova, există câteva companii care produc astfel de sacoşe, pe lângă cele tradiţionale. „Am obţinut licenţa în anul 2011, iar polimerul îl importăm din Anglia. Acesta poate fi adăugat în orice produs de plastic, în timp ce tehnologia rămâne aceeaşi. Preţul e cu 5-10% mai mare, în dependenţă de cantitatea materialului folosit“, spune Tatiana Lebedi, marketing manager al companiei Sanin.

Firma e gata să producă exclusiv astfel de ambalaje, dacă ar exista cerere pe piaţă. „Pentru noi nu e o problemă: vrem să contribuim la păstrarea mediului, este sănătos şi actual. Avem oferta, dar depinde de consumator. Educaţia ecologică lasă de dorit în societatea noastră“, adaugă managerul. 

200

de pungi subţiri din plasic foloseşte fiecare cetăţean al UE într-un an. Majoritatea sunt aruncate după o  singură folosire.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite