GALERIE FOTO Cum a zburat „Ciaika“ în grădina „Fulgerului“

Baza de odihnă de pe malul Nistrului a Institutului de Economie a fost privatizată în 2009 de un angajat al Batalionului cu destinaţie specială. Pensiunea din satul Molovata Nouă (Dubăsari) a fost cumpărată de la stat cu 1,7 milioane de lei, iar apoi revândută de câteva ori.

La câteva zeci de kilometri de Capitală se deschide o privelişte pitorească a Nistrului, cu o boltă senină de pe care soarele aruncă sclipiri generoase. De-a lungul râului, în Molovata Nouă, sunt aşezate câteva pensiuni care şi-au reluat activitatea după ce în 1992 aici s-a împuşcat şi s-a vărsat sânge. Singura care nu şi-a mai deschis uşile de atunci este „Ciaika", o baza de odihnă ce a aparţinut până în iulie 2009 Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS) al Academiei de Ştiinţe.

Astăzi pe cele aproape două hectare nu întâlneşti decât un paznic, urmat la fiecare pas de patru câini fideli. Găsim aici câteva bărci trase la mal, cinci căsuţe colorate din lemn şi un bloc fisurat cu două etaje.

„Au lăsat totul să se distrugă. Cade tencuiala. Pe timpuri, în fiecare cameră era frigider, pat şi venea multă lume", face bărbatul a lehamite în timp ce ne arătă „colţişorul de rai".

Click aici pentru GALERIE FOTO

Acum doi ani, „Ciaika" a ajuns în proprietatea SRL-ului „Avicomagro", acţionar cu 6,82% la FinComBank, afacerea familiei ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin. Firma a închiriat iniţial bunurile timp de jumătate de an, cu 38.000 de lei pe lună, după care le-a cumpărat cu 1,7 milioane de lei, fără licitaţie, prin intermediul Agenţiei Proprietăţii Publice (APP).

„NE-AM TREZIT FĂRĂ NIMIC"

Coincidenţă sau nu, proprietarul Valeriu Verdeş şi-a dat demisia în acelaşi an din Brigada „Fulger", firma sa fiind înregistrată în căminul unde locuiesc poliţiştii batalionului.

„Totul s-a făcut pe ascuns, fără să ştim. Când ne-am trezit, ne-am pomenit fără nimic", spune Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe. „Am fost împotriva acestei tranzacţii, pusă la cale de fosta conducere a Institutului, dar alte păreri au fost ignorate", îşi aminteşte Nicolae Popa, director adjunct al IEFS, pe atunci şef pe gospodărie.

În 2010, procurorii încercau să întoarcă „Ciaika" statului. Magistraţii de la Curtea de Apel Economică au refuzat să anuleze contractele de dare în arendă şi de vânzare-cumpărare. Oamenii legii spun că bunurile au fost vândute prea ieftin, fiind încălcate mai multe prevederi legale.

„Ni s-a părut suspectă semnătura de pe acordul de dare în locaţiune. Şansele noastre la Curtea Supremă de Justiţie sunt de 50 la 50. Cred că avem dreptate, dar adevărul nu stă întotdeauna în capul mesei", explică procurorul Oleg Gavriliţă.

La rândul lor, angajaţii APP fac referire la Legea cu privire la deetatizarea proprietăţii publice şi la Regulamentul privind modul de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocuibile, date în locaţiune. „Această pensiune era într-un hal fără de hal şi avea nevoie de investiţii", motivează Dorina Cebotarean, şefa Direcţiei de privatizare.

Din cămin într-o clădire de lux

Proprietarul „Avicomagro", Valeriu Verdeş, nu a fost de găsit pentru a lămuri cum un fost poliţist poate să-şi permită o bază de odihnă de două milione de lei. Am mers la căminul din strada Mesager 5/2 din Capitală, fosta adresă a firmei care figurează în actele oficiale.

Blocul sovietic din vecinătatea Batalionului „Fulger", unde locuiesc mai mulţi poliţişti, nu pare a fi cel mai potrivit sediu pentru o companie care face achiziţii scumpe. Curtea căminului este invadată de buruieni, pe pereţii holului întunecos se amestecă inscripţiile indecende cu declaraţiile de dragoste, iar mirosul de igrasie te ameţeşte.

În decembrie 2009, „Avicomagro" s-a mutat în casă nouă. De această dată în centrul Chişinăului, pe strada Tighina 49/3, of. 54, într-un complex modern de oficii.

Încercările noastre de a-l găsi aici pe Valeriu Verdeş au eşuat. „Trece din când în când", ne-a spus o femeie care a răspuns la apelul nostru. Aproape de închiderea ediţiei, la 18.15, am fost contactaţi de Vladimir, care s-a recomandat manager la „Avicomagro".

El ne-a sugerat să trimitem o scrisoare oficială la adresa instituţiei pe care o reprezintă. „Cererea procurorilor a fost respinsă. Nu văd nimic ilegal în faptul că firma a avut cândva adresa juridică într-un cămin", ne-a explicat Vladimir. Managerul afirmă că nu ştie dacă şeful său este fost poliţist.