GALERIE FOTO Basarabeanca arheolog-şef la Mangalia

GALERIE FOTO Basarabeanca arheolog-şef la Mangalia

Tatiana Odobescu lucrează la Muzeul de Arheologie „Callatis“ din 1997

Tatiana Odobescu de la Bălţi a condus mai mulţi ani Muzeul de Arheologie „Callatis“ din oraşul de la malul Mării Negre. Recent mai multe instituţii culturale din Mangalia au fost comasate, iar basarabeanca a fost avansată în funcţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-o ţară în care nu există niciun respect pentru vestigiile istorice, iar clădirile de patrimoniu sunt făcute una cu pământul chiar sub nasul autorităţilor se nasc şi oameni care îşi dedică întreaga viaţă săpăturilor arheologice şi care cred în subsolurile regiunii noastre se ascunde istoria cea adevărată. Este şi cazul Tatianei Odobescu de la Bălţi, care s-a stabilit în urmă cu 16 ani la Mangalia, iar de aproape zece ani este şef pe tot ce înseamnă Arheologie în acest oraş cu încărcătură istorică deosebită.

Basarabeanca face parte din prima generaţie de tineri moldoveni şcoliţi în România. A învăţat Istoria şi Teoria Artei la Bucureşti. „Aici e primul meu loc de muncă. Am terminat facultatea în 1997, de atunci lucrez la Mangalia în cadrul muzeului. Acuş se fac 20 de ani“, ne spune zâmbind cercetătoarea şi criticul de artă.

Avansată în funcţie

S-a îndrăgostit de oraşul de la malul mării, iar astăzi povesteşte oricui îi trece pragul file din epopeea cetăţii antice Callatis. La Mangalia figurinele cu zeităţi şi alte personaje antice nu sunt doar ilustraţii din manuale, ele prind viaţă în mica incursiune istorică. „În 2005 un coleg de-al nostru a descoperit, absolut întâmplător, o parte din friza-simbol al cetăţii, cu zeitaţile principale Atena, Afrodita, Hera şi posibil Poseidon. A fost o bucurie mare pentru noi. Le-a găsit în relieful unei structuri funerare, la fel cum alte vestigii le-am găsit în fundaţia unei case de mai târziu, din perioada romanilor şi bizantinilor. Este din marmoră de calitate superioară, iar chipurile zeităţilor au fost distruse în ideea că au distrus culturile şi credinţă în ei. Nu se ştie, poate, într-o zi, vom descoperi şi restul din relieful respectiv“, povesteşte moldoveanca, astăzi managerul Complexului Cultural „Callatis“, o instituţie care include, pe lângă Muzeul de Arheologie, Casa de Cultură şi Serviciul Public de Administrare a bibliotecilor Mangalia.

Tatiana Odobescu a fost în perioada 2003-2009 directorul Muzeului de Arheologie „Callatis“, iar despre noua funcţie spune că este o noua provocare pentru ea. „Prin această reorganizare se doreşte stimularea vieţii culturale în cadrul comunităţii locale şi apropierea acesteia de valorile europene. Într-o Europă a contrastelor şi a globalizării, cultura rămâne, totuşi, factorul esenţial în păstrarea identităţii naţionale“, susţine basarabeanca.

 
Foto

Pasiune pentru Callatis

S-a integrat foarte bine la Mangalia, dovada şi pasiunea ei pentru tot ce înseamnă Callatis, pe care le-o insuflă şi turiştilor. „Din păcate sau din fericire, nu ne alegem locul naşterii. Cu toţii purtăm amprenta locului de baştină până la nivel celular. Nici o clipă nu m-am simţit «inferioară» şi n-am acceptat «etichetele»“, constată ea. De-a lungul timpului, Tatiana a avut şi alţi colegi de serviciu din Basarabia, iar mulţi tineri dintre Prut şi Nistru au făcut stagii de cercetare în oraşul Mangalia. Managerul cultural spune că şi-ar dori o colaborare cu istorici din Republica Moldova, iar dacă i s-ar propune să ţină prelegeri la o universitate de la noi, ar accepta invitaţia cu plăcere. „Noi suntem deschişi. Mi-aş dori să vin mai des în Basarabia, e un loc care atrage prin frumusetea şi sinceritatea oamenilor, e acel «acasă» de care suntem cu toţii sufleteşte legaţi“, afirmă ea.

Aviz de construcţie, doar cu acordul arheologilor

Oraşul Mangalia se află astăzi pe vechea cetate Callatis, iar acest fapt îi împiedică pe arheologi să facă săpături, în consecinţă toate descoperirile sunt întâmplătoare. Chiar şi aşa, un român care îşi cumpără teren în această urbe şi vrea să construiască ceva este obligat să obţină certificatul de descărcare de sarcina arheologică, fără de care nu se obţine autorizaţia de construcţie. „Este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente. În anumite cazuri, proprietarul îşi modifică planul construcţiei, pentru a valorifica vestigiile arheologice. Exemplul Hotelului «President» e unul cunoscut“, explică Tatiana Odobescu.

Artefacte peste tot

Totodată, un cetăţean obişnuit dacă găseşte din întâmplare vreun obiect istoric este obligat să-l predea, în maximum 72 de ore, serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor. „Ne-au sunat zilele trecute nişte pescari care au aruncat plasele în mare şi au prins în loc de peşte un tun din secolul al XVIII-lea. Ne ducem astăzi să-l vedem. Uneori pescarii găsesc amfore“, dezvăluie arheologul. În 1993, un tractor care ara a agăţat o piatră, iar ţăranii au chemat arheologii, care au scos la iveală o necropolă grecească. La Mangalia, declarat «oraş antic», arheologii şi autorităţile publice locale au un scop comun - protejarea şi valorificarea patrimoniului arheologic al cetăţii antice.

Mormântul cu papirus

Muzeul de Arheologie de la Mangalia înclude un mormânt în care a fost descoperit cel mai vechi document de pe teritoriul României, din perioada secolului al IV-lea înainte de Hristos. „Defunctul ţinea în mâna dreaptă papirusul, descoperire singulară în zona Europei. Nu ştim cu exactitate cine a fost personajul respectiv, literat, scriitor sau un slujitor al zeului Dionisos, cunoaştem doar că avea în jur de 18-20 de ani. Papirusul n-a fost descifrat până în prezent, doar vreo 10 litere. A stat 60 de ani la Moscova şi a fost readus în 2010 în ţară“, povesteşte Tatiana Odobescu. Artefactul a fost descoperit în 1959, dar la acea vreme românii nu avea laboratoare de restaurare. „A fost şi marea greşeală că timp de şapte zile, până să vină autorităţile să vadă marea minune, au fost practic fatale pentru artefact. Papirusul a trecut de la un mediu umed la unul uscat, iar schimbarea a produs nişte modificări irecuperabile“, mai spune cercetătoarea despre cele peste 100 de bucăţi mici expuse astăzi în muzeu.

Cea mai importantă descoperire pentru Tatiana Odobescu

„Pentru mine statuetele de «tip Tanagra», exponente ale coroplasticii elenistice, sunt cele mai reprezentative. Lotul statuetelor de teracotă callatiene, mici capodopere pline de rafinament reflectă perfect gradul de dezvoltare la care ajunsese colonia doriană în cea de-a doua jumătate a secolului IV-începutul secolului III înainte de Hristos şi rolul pe care l-a avut în confecţionarea şi răspândirea acestor produse atât de caracteristice lumii greceşti. La Mangalia s-a semnalat existenţa unui loc – măgură, interpretat iniţial ca amfiteatru, unde s-au descoperit numeroase fragmente coroplastice, numit Monte Testaccio, prin analogie cu faimoasa colină de la Roma, formată de asemenea din cioburi ceramice. Cantitatea impresionantă de material coroplastic descoperit, precum şi identificarea resturilor unui cuptor ceramic şi a tiparelor, au evidenţiat existenţa unei adevărate industrii de statuete de «tip Tanagra» la Callatis în sec. IV-III înainte de Hristos.
Statuetele erau plasate, în general, în morminte şi sanctuare, ceea ce atestă rolul lor votiv şi religios. În faza elenistică se întâlnesc reprezentări ale divinităţilor şi eroilor, dar majoritatea statuetelor sunt figuri laice. Existau piese de serie mare, de serie mică şi unicate, atingând câteodată dimensiuni de 30-35 cm şi chiar mai mari, deosebit de îngrijit finisate şi pictate“.

 

Amforele scoase din mare devin piese de muzeu. FOTO Valentina Basiul

Imagini din aceeasi galerie
  • Amforele scoase din mare devin piese de muzeu. FOTO Valentina Basiul
  • Muzeul de Arheologie „Callatis“ din Mangalia. FOTO Valentina Basiul
  • Ţevi din ceramică pentru apeduct. FOTO Valentina Basiul
  • Tatiana Odobescu ne-a spus istoria fiecărei piese din muzeu. FOTO Valentina Basiul
  • Vestigii scoase la iveală înainte să fie ridicat hotelul „President din Mangalia. FOTO Valentina Basiul
  • Subsolurile hotelului, amenajat astăzi ca un muzeu. FOTO Valentina Basiul
  • Subsolurile hotelului, amenajat astăzi ca un muzeu.FOTO Valentina Basiul
  • Figurine antice expuse în muzeul callatian. FOTO Valentina Basiul
  • Friza-simbol a cetăţii Callatis. FOTO Valentina Basiul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările