FOTO VIDEO Sudul neobişnuit al Republicii Moldova: Festivalul Covorului din Găgăuzia
0Dansuri şi voie bună, fel de fel de bucate locale alese, o mulţime de covoare tradiţionale de vânzare, dar şi mulţi oameni bucuroşi de oaspeţi. Aşa i-am întâlnit pe găgăuzii din satul Gaydar, situat doar la câţiva kilometri de capitala Găgăuziei, Comrat, în sudul Republicii Moldova.
Festivalul Covorului este unul dintre evenimentele-emblemă ale găgăuzilor, care le descrie perfect cultura şi istoria. Covoarele sunt toate ţesute manual, iar motivele acestora te duc înapoi, în istorie. Covorul care a fost ales câştigător în acest an datează din 1928, dar organizatorii spun că în concurs au fost înscrise covoare şi mai vechi. Eugenia Moscovaia, câştigătoarea concursului şi deţinătoarea frumosului şi valorosului covor, spune că l-a moştenit de la bunica sa.
Evenimentul i-a adunat laolaltă, duminica trecută, cu mic, cu mare, pe locuitorii Găgăuziei şi a permis o incursiune în tradiţiile şi istoria acestora. Şi-au dobândit autonomia în urmă cu 21 de ani şi şi-au numit teritoriul pe care-şi duc zilele Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Majoritatea găgăuzilor nu vorbesc limba română, deşi populaţia numără aproximativ 155.000 de suflete. Unii motivează asta prin faptul că nu s-a investit în această direcţie, alţii prin faptul că nu au nevoie, căci în comunitatea lor totul este scris şi vorbit în rusă. Într-adevăr, totul în jur îţi aminteşte de un mic orăşel undeva, în inima Rusiei.
Mulţi ani, găgăuzii au trăit, ca restul Moldovei, fie sub ocupaţia Imperiul Rus, fie sub Uniunea Sovietică. Ulterior, după independenţă, găgăuzii se plâng că au fost uitaţi de autorităţile de la Chişinău. Infrastructura rutieră nu a mai fost reabilitată de ani buni, numărul clădirilor nou construite este extrem de redus, iar preţurile şi puterea de cumpărare sunt sub media pe ţară. Inscripţiile sunt deseori doar în limba rusă, mai rar în română şi turcă.
Sudul neobişnuit al Republicii Moldova: Festivalul Covorului din Găgăuzia
Mihail Şalvir este directorul executiv al Centrului pentru Dezvoltare Regională şi colaborează de mai mulţi ani cu primăriile din Găgăzuia. Ştie mai bine ca oricine despre problemele cu care se confruntă băştinaşii. Reclamă lipsa interesului din partea autorităţilor pentru promovarea limbii române în regiune, mai ales prin faptul că toate şcolile şi grădiniţile sunt cu predare în limba rusă. Doar norocul l-a făcut să cunoască româna. În anii 90, la TV avea doar trei posturi de televiziune, unul rusesc, unul ucrainean şi unul în limba română, TVR1. Datorită faptului că la TVR1 erau filme care erau pe placul său, însă nu înţelegea subtitrările, încet-încet a decis să înveţe limba română, doar de pe ecranul televizorului.
O altă problemă observată de Şalvir sunt migraţia şi nivelul scăzut de trai din satele Găgăuziei. El afirmă că activităţile de bază ale localnicilor sunt agricultura şi sfera serviciilor, dar şi industria vinului este destul de dezvoltată.
Cu toate că nu se consideră turci, găgăuzii le sunt recunoscători Turciei, deoarece guvernul de la Istanbul a făcut multe pentru Găgăuzia, chiar mai multe decât guvernul Republicii Moldova. Turcii au asigurat regiunea cu apă potabilă, au reparat grădiniţe, şcoli şi au construit un azil de bătrâni. În plus, aceştia finanţează diverse proiecte sociale.
Totuşi, sufleteşte se declară aproape de ruşi, zic ei, de care, pe lângă limba vorbită, îi leagă istoria şi cultura asemănătoare. Oamenii regretă relaţiile proaste cu Rusia din ultimii ani, căci nu pot să-şi comercializeze producţia agricolă şi vinul pe principala piaţă de desfacere, cea rusă.
În regiune nu se observă tendinţe separatiste, toţi vor să fie parte a Moldovei, atâta timp cât Moldova le respectă drepturile la autonomie.
Piotr Novakov, etnic găgăuz din Ceadâr Lunga, spune că în 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova multe s-au schimbat, în primul rând oamenii au devenit mai uniţi şi au înţeles că unul fără altul nu vor putea conveţui. „Trebui să fim prieteni cu toţii, în caz contrar nu vom supraveţui”, spune Novakov, întrebat de care ţară se simt găgăuzii mai aproape.
Potrivit site-ului oficial al UAT Găgăuzia, istoria poporului găgăuz este aproape necunoscută şi nu prea există specialişti care să o studieze. „Găgăuzii, în calitate de etnie aparte, s-au format definitiv în secolul XIII, în regiunea de nord-est al Bulgariei, în special pe teritoriul Dobrogei şi Deliormanului. Pe teritoriul Dobrogei în acelaşi, al XIII secol este cunoscută formaţiunea statală Uziăilet,pe care savanţii o califică ca fiind primul stat al poporului găgăuz. Numai însecolul XVIII în regiunea Varna se menţionează precum că a existat o republică găgăuză Vister“, potrivit aceluiaşi site gagauzia.md.
Se încarcă comentariile...
