Festivalurile, noul brand turistic naţional

În ultima perioadă, avem tot mai multe manifestări culturale, festinuri gastronomice, ateliere de meşteşugărit sau târguri de fructe şi legume. Specialiştii spun că am putea scoate bani frumoşi din aceste evenimente, dacă ar fi mai bine organizate şi promovate.

În ultimii ani, festivalurile s-au înmulţit la noi ca ciupercile după ploaie. Petrecute cu alai sau într-un cerc restrâns de săteni, toate au acelaşi scop: promovarea tradiţiilor moldoveneşti. Şi avem exemple frumoase. Bunăoară, Gustarul. E unul dintre evenimentele care va aduna în acest weekend sute de moldoveni şi turişti străini dornici să se distreze pe ritmuri de muzică bună, în sânul naturii, la Orheiul Vechi.

Şi în acest an ne vom delecta cu ateliere de meşteşugărit, târguri de artizanat şi degustări de bucate tradiţionale. Vom putea opta şi pentru excursii turistice gratuite la băile tătăreşti, locuinţele de piatră, vestigiile moscheii, biserica medievală, mănăstirea rupestră etc. „Noutatea din acest an va fi zona cărţii, unde vor fi puse la dispoziţia vizitatorilor lecturi interesante. Anul trecut, am avut aproximativ 10.000 de participanţi. Interesul e la fel de mare şi în acest an, oamenii ne sună în fiecare zi. Biletele cumpărate în avans costă 50 de lei pentru o zi şi 80 de lei pentru două. Pe 24 şi 25 august, se vor vinde la intrare cu 60 şi, respectiv, 90 de lei“, spune unul dintre organizatorii evenimentului.

SĂRBĂTORIM CARTOFUL, MĂMĂLIGA ŞI PLĂCINTELE

La toamnă ne aşteaptă o altă mare sindrofie. Vom sărbători Ziua Vinului, când licoarea lui Bacchus va curge gârlă, ne vom înfrupta din bunătăţi ca la mama acasă şi ne vom distra cu muzică şi dansuri populare. Tot atunci cunoaştem şi zeci de producători care cultivă, culeg şi transformă strugurii mustoşi în vin. Nici alte băuturi nu sunt date uitării. Le savurăm, bunăoară, la Bălţi, la mijlocul verii, când are loc festivalul berii şi băuturilor răcoritoare. Cu acelaşi chef şi voie bună sărbătorim fructele şi legumele. Mărul este elogiat la Soroca, în septembrie, unde sunt expuse produsele fermierilor din centrul şi nordul ţării.

La Corjeuţi, raionul Briceni, ridicăm în slăvi cartoful crud sau preparat în bucate ce-ţi lasă gura apă. Organizatorii susţin că festivalul lansat anul trecut le-a dat bătăi de cap, dar vor repeta experienţa. „Este un eveniment frumos, dar a fost destul de greu de pus pe roate. A trebuit să găsim un loc pentru scenă şi să planificăm un program. L-am organizat la noi, pentru că în această zonă cartoful se cultivă masiv încă din anii ’90. Vom continua tradiţia şi în acest an, trebuie să ne promovăm produsele“, afirmă Victor Andronic, primarul din Corjeuţi.

De popularitate se bucură şi festivalul mierii şi al căpşunilor, care se desfăşoară vara la Chişinău, sau cel al cireşelor şi vărzărilor de la Ruseştii Noi, raionul Ialoveni. Ne mândrim şi cu bucatele tradiţionale. Avem serbarea mămăligii, unde la o ediţie s-au mâncat 40 de kilograme, a plăcintelor şi a sarmalelor (în satul Chişcăreni, raionul Sângerei), şi a covoarelor (în Clişova Nouă, raionul Orhei). Tradiţiile şi moştenirea culturală le etalăm la festivalul de muzică şi dans popular „La umbra stejarului lui Ştefan cel Mare“, din satul Cobâlea, raionul Şoldăneşti, la cel al iei sau festivalul folcloric Ziua Dacilor, din Rogojeni, Şoldăneşti. Lista manifestărilor care ne reamintesc de ceea ce ne face diferiţi de alte popoare este lungă.

„NU TOATE-ŞI MERITĂ TITLUL“

Specialiştii în turism susţin că puţine dintre evenimentele menţionate sunt şi eficiente. „Cel mai mult îmi place Ziua Dacilor, că ai ce vedea acolo. Multe festivaluri, din păcate, nu sunt promovate şi pregătite pe măsură. Spre exemplu, oamenii pe care i-am trimis la târgul de oi şi capre din Orhei au plecat dezamăgiţi. În afară de animalele propriu-zise, au găsit acolo acelaşi produse ca la Chişinău, la acealeaşi preţuri“, precizează Vasile Grişca, şeful Departamentului ghizi din cadrul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
De aceeaşi părere este şi preşedintele Asociaţiei de Turism Rural, Ecologic şi Cultural. „Este o iniţiativă lăudabilă, dar, totuşi, nu toate ceremoniile îşi merită titlul de festival. Avem nevoie de multe evenimente, doar că acestea trebuie să fie pregătite profesionist“, explică Svetlana Lazăr.

O SURSĂ BUNĂ DE PROFIT

Experta are şi câteva sugestii: „Aceste evenimente ar trebui să vină cu o ofertă de activităţi inedite pentru turişti. Sunt un prilej de a scoate în evidenţă o anumită temă. Unele festivaluri se lansează şi apoi dispar, altele sunt create peste noapte. Devin de succes cele care au continuitate“. Am avea de la cine învăţa şi am putea câştiga bani frumoşi din chefurile sezoniere, susţin specialiştii. „Am putea lua exemplu de la Carnavalul florilor din Debrecen, Ungaria. Acolo organizatorii se pregătesc practic cu un an înainte şi pun foarte mult accent pe promovare. Există o paradă a aranjamentelor florale. Vin mulţi turişti, se cumpără multe flori. O mare parte din bugetul acestui orăşel ungar se constituie din banii care vin din acest evenimente“, mai spune Svetlana Lazăr.

Avem nevoie de multe evenimente, doar că acestea trebuie să fie pregătite profesionist. Svetlana Lazăr, preşedinte asociaţie de turism

„Moldovenii iubesc petrecerile“

Autorităţile şi-au propus să publice, din 2014, un calendar al evenimentelor cultural-turistice, fapt ce ar impulsiona dezvoltarea turismului. „Când merg în teritoriu, îi îndemn pe preşedinţii de raioane să ne anunţe despre evenimentele organizate la nivel local, ca să le promovăm pe site-ul nostru şi la expoziţiile internaţionale la care participăm“, declară Nicolae Platon, directorul Agenţiei Turismului.

Oficialii spun că târgurile specializate au menirea să scoată în faţă produsele autohtone. „Oamenii noştri iubesc petrecerile, de aceea am decis să promovăm în acest fel produsele noastre, care sunt sănătoase şi gustoase. E imposibil să schimbi caracterul unui popor, mai bine-l adaptezi la ceva util. Decât să stea pe la frigărui şi beţii sâmbăta şi duminica, mai bine unii să-şi promoveze marfa, iar alţii să redescopere produsele noastre şi să cunoască producătorii în loc să cumpere de la intermediari“, argumentează Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii.

„În California, încă în 1993, profesorii ieşeau în weekend să-şi vândă produsele agricole pe care le creşteau, toţi erau mândri. Şi moldovenii au cu ce se mândri, dar complexele nu ne permit să profităm de atuurile noastre: avem câmpuri bogate, experienţă“, adaugă ministrul. Potrivit lui, în acest an ar putea fi lansat şi un festival al strugurilor de masă: „Oamenii trebuie să cunoască şi să cumpere produsele noastre. De exemplu, unii cumpără struguri de import cu boabe mari ca prunele, dar nu ştiu că aceştia sunt modificaţi genetic“.
Deşi recunoaşte că la capitolul organizare mai e de lucru, oficialul promite că festivalurile vor fi tot mai bune cu timpul. „Lucrurile nu ies mereu perfect din prima. În primul an e un eveniment slab, în al doilea - mai bun, apoi devine o tradiţie. Un exemplu este Gustarul, care combină produsele noastre cu arta şi cultura“, conchide Vasile Bumacov. 

Decât să stea pe la beţii, mai bine unii să-şi promoveze marfa, iar alţii să redescopere produsele noastre. Vasile Bumacov, ministru al Agriculturii

SĂRBĂTOAREA BÂCULUI

Râul Bâc va fi sărbătorit, în premieră, printr-un festival organizat pe 29 septembrie, în satul Temeleuţi, unde izvorăşte râul. Evenimentul este organizat de Centrul Naţional de Mediu împreună cu 25 de tineri care au participat la o expediţie ecologică pe Bâc. Vor evolua ansambluri folclorice din localităţile situate de-a lungul râului.