Etnolog: Puţini cunosc că există tradiţii importante şi în perioada pre-pascală

Etnolog: Puţini cunosc că există tradiţii importante şi în perioada pre-pascală

Sărbătorile pascale aduc cu ele multe obiceiuri, tradiţii, credinţe şi superstiţii, majoritatea fiind de origine păgână. Chiar dacă majoritatea oamenilor le pun în practică anume în ziua de Paşti sau în ajun, puţini cunosc că există tradiţii importante şi în perioada pre-pascală, spune doctorul în etnologie Tudor Colac, citat de IPN.

Tradiţiile încep de la sărbătoarea de Florii, zi care vesteşte Paştele. O tradiţie frumoasă de Florii este aceea de a sfinţi salcia, care este un simbol al recunoaşterii şi al productivităţii. Tot de Florii persoanele care au nume de flori îşi sărbătoresc onomastica. După Florii începe Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor. În această săptămână, fiecare zi are semnificaţii diferite distincte. În fiecare zi la biserici se ţin liturghii, slujbe, se citesc evangheliile. În paralel, în tradiţia populară, oamenii îşi purifică sufletele şi fac curăţenie pe la casele unde locuiesc, spălă şi calcă rufele, în grădini se strâng gunoaiele, repară stricăciunile.
 
În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, fetele nemăritate îşi pot ghici ursitul. „Când se citeşte din cele 12 Evanghelii în biserică, în unele locuri, se obişnuieşte ca fetele să vină cu o funie mică în buzunar şi pentru fiecare Evanghelie citită fac un nod la acea funie. Noaptea o pun sub pernă pentru a ghici ursitul sau tot aşa fetele pun busuioc în apa de lăut pentru a avea părul frumos şi strălucitor, dar şi pentru a visa noaptea feciorii pentru a se căsători cât mai curând”, spune etnologul. Tot joi, seara, se aprind focuri în curtea casei, la cimitire sau în curtea bisericii la care se spune că vin sufletele celor răposaţi pentru a se încălzi. În această zi încep marile pregătiri pentru masa de Paşti, vopsindu-se ouăle roşii.
 
Vinerea Mare se consideră una dintre zilele cele mai grele din toată săptămâna pentru că presupune post negru, pe care unii creştini îl ţin. În această zi Hristos a pătimit şi a fost răstignit.
 
În ziua de sâmbătă continuă tradiţia preparării bucatelor. Este sacrificat mielul de Paşti, se face drob din miel, fripturi, borş cu miel. Tot astăzi se coace pasca şi cozonacul. Mai spre seară se face coşul pentru a duce la sfinţit pasca, cozonacul, ouăle, şi alte bucate. Tradiţia populară spune că în acel coş trebuie aşternut un prosop alb brodat care exprimă puritatea sufletului lui Isus. În noaptea de Paşti, tradiţional, oamenii merg la biserică pentru a lua lumină sfântă şi a sfinţi bucatele care se vor regăsi pe masa de Paşti.
 
Vorbind despre arderea cauciucurilor în noaptea învierii, Tudor Colac, a menţionat că această acţiune este o profanare a focului ritualic. „De fapt arderea cauciucurilor este o crimă fiindcă este populat aerul, se încalcă legislaţia ecologică. Înainte se făceau roţi din nuiele şi din paie şi se aprindeau şi se rostogoleau. Tinerii, fără a cunoaşte aceste tradiţii, ei cred că cel mai „bun”, ar fi ca aceste roţi să le ardă”, spune doctorul în etnologie. În ceea ce priveşte spălarea cu ouă roşii, agheasmă şi bani din argint în noaptea şi dimineaţa învierii, etnologul a spus că este un obicei care aduce lumină, sănătate şi bună dispoziţie.
 
Paştele este sărbătorit în acest an pe 28 aprilie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: