FOTO Epidemia referendumurilor a ajuns la Nistru. Ce vor oamenii din Doroţcaia, Dubăsari, şi ce spun autorităţile de la Chişinău

FOTO Epidemia referendumurilor a ajuns la
Nistru. Ce vor oamenii din Doroţcaia, Dubăsari, şi ce spun autorităţile de la Chişinău

„Postul vamal“ de la Doroţcaia: în dreapta, o patrulă a poliţiei; în stânga – aşa-zişii vameşi transnistreni  FOTO: TUDOR IOVU

După ce au aţâţat spiritele în Găgăuzia, asmuţind populaţia de acolo împotriva cursului pro-european al guvernării de la Chişinău, şi după ce au anexat Crimeea în urma unui plebiscit, forţele pro-ruse au pus de-o consultare populară şi într-o localitate din stânga Nistrului aflată sub jurisdicţia Chişinăului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Câţiva localnici din satul Doroţcaia, raionul Dubăsari, vor să organizeze un referendum prin care satul lor ar trece sub jurisdicţia Tiraspolului. Astfel, şi-ar recăpăta pământurile, la care nu au acces astăzi, ar primi pensii mai mari şi ar avea gaze mai ieftine, cred ei. Alţi localnici spun însă că organizatorii plebiscitului sunt „vânzători de neam şi ţară“. Autorităţile din Chişinău dau asigurări că, deşi cineva aţâţă spiritele periodic în localitate, situaţia este sub control.

Liniştea localnicilor a fost zguduită ieri, dis-de-dimineaţă. Am încercat să aflăm care sunt nemulţumirile sătenilor mai întâi la Primărie. Cum întrăm pe uşă, din biroul primarului se aud strigăte: „Trebuie să rezolvăm problema!“. Umblând agitat dintr-un birou în altul, primarul ne spune că trebuie să trimită urgent un demers la Biroul de Reintegrare. Ulterior, ne explică totul de-a fir a păr. „Nu se planifică niciun referendum. Un grup de 17 oameni s-au adunat la poarta reprezentantului administraţiei de la Dubăsari din partea regimului separatist, Petru Dobrinschi. M-am deplasat la faţa locului şi i-am întrebat care este problema“, povesteşte Andrei Leaşco, primarul satului Doroţcaia.

„Mi-au spus că vor să treacă în componenţa Transnistriei, pentru că Moldova nu îi ajută cu nimic: li s-au luat pământurile, păşunile, că nu au unde paşte vacile etc. Le-am spus că nu se face aşa. Mai bine făceam o şedinţă la casa de cultură“, adaugă el. Andrei Leaşco susţine că deocamdată nu va întreprinde nimic. Aşteaptă un răspun la scrisoarea trimisă vicepremierului pentru Reintegrare Eugen Carpov. „Nu ştiu care va fi situaţia. O să facem şedinţă la Primărie şi vom discuta“, ne-a declarat el, în toată agitaţia de ieri de la Primărie.

Aflat într-o deplasare la Strasbourg, preşedintele raionului Dubăsari, Grigore Policinschi, ex-primar de Doroţ-caia, afirmă că nu ştie nimic despre referendum. „Nu am auzit, dar sper mult că nu vor avea loc astfel de acţiuni anticonstituţionale“, a remarcat Grigore Policinschi.

„VOM IEŞI CA CEI  DIN SEVASTOPOL“

În localitate, vorbele s-au răspândit repede. Intenţia celor 17 oameni care vor să organizeze un referendum împarte localitatea în două tabere. „Or să facă referendum. Aşa cum a ieşit Sevastopolul, aşa vor ieşi şi oamenii din Doroţcaia. Când o fi referendum, atunci o să votăm pentru Transnistria. Aşa trebuie să fie pentru că tot timpul am avut un Dubăsari, nu două. Am trăit tot timpul cu Dubăsariul. Avem pământ acolo. Înainte a fost mai bine. Am avut de toate. Acum însă murim de foame. Ce să fac eu cu o pensie de 1.000 de lei? Pensionarii din Transnistria primesc 2.000 de lei“, se plânge Nina Bulat (65 de ani).

Cel mai grav e că a crescut o generaţie sub regimul separatist, care a învăţat istoria şi geografia Rusiei. De unde dragoste de neam şi ţară?

Svetlana Jitariuc, profesoară

După război, unii săteni nu-şi lucrau pământurile pentru că erau minate, pe urmă nu mai erau ale lor.

Elena Ctitor, profesoară

De aceeaşi părere este şi Volodea (56 de ani), un alt localnic, deşi spune că vrea să aibă „o ţară reîntregită şi să ne înţelegem bine şi cu Vestul, şi cu Estul“. „Oamenii mai mult trag spre Rusia. Eu am trei băieţi şi toţi lucrează în Rusia. Mai devreme sau mai târziu, tot vom ajunge sub administraţia Tiraspolului. Aleşii poporului nu fac nimic. Toţi au fost pe la noi, ştiu ce probleme avem şi nu fac nimic. Nimeni nu-şi bate capul pentru noi“, accentuează bărbatul. „Am fost să pun îngrăşăminte la grâu. La un moment dat, au venit câţiva miliţieni şi ne-au spus să ne luăm tractoarele că pământul este al lor. Ne-au scos de pe ogor. Eu am patru hectare pe care le-am pierdut. Nu ştiu ce-o să fac. Unii agricultori plătesc transnistrenilor. Ca să li se permită să lucreze un hectar pe an costă 400 de ruble. Şi plătesc, ce să facă?“, spune revoltat ţăranul.

„ESTE O PROSTIE. AR FI VÂNZĂTORI DE NEAM“

În aceeaşi localitate întâlnim şi săteni care n-au auzit nimic despre referendum. „Am aflat de la dumneavoastră şi nu cred că oamenii din sat vor ieşi la o astfel de acţiune. Noi avem experienţa şcolilor şi ştim ce nivel este în partea lor. Chişinăul merge înainte, e cel cu progresul“, spune Viorica Bacioi, profesoară la Liceul Teoretic din Doroţcaia.

Nici Svetlana Jitariuc, profesoară la Liceul „Ştefan cel Mare“ din Grigoriopol, care de 12 ani face naveta la Doroţcaia, nu ştie nimic de intenţia localnicilor. Totuşi, crede că o astfel de idee ar fi „o prostie“. „Ar fi vânzători de neam şi ţară. Cineva se străduieşte să contribuie la reintegrarea ţării şi ei vor referendum, vor să se închine la regimul separatist. Şi la noi, la Grigoriopol, e o stare de linişte suspectă. Se întâmplă ceva şi nu ştim ce, mai ales având în vedere situaţia din Ucraina“, explică dascălul. Profesoara afirmă că o eventuală schimbare a administraţiei le-ar aduce numai problemele.

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare şi Sfânt“ de la Grigoriopol, dă vina pe clasa politică de la Chişinău. „Oamenii se duc cu duiumul să ia cetăţenia transnistreană. Culegem roadele inacţiunii Chişinăului. Nimeni din politicieni, în cei 20 de ani, nu s-a gândit vreodată la cetăţenii din stânga Nistrului“, a spus Cercavschi.

Pe 4 aprilie, adunarea satului

Informaţii despre intenţia de a organiza un referendum au ajuns şi la Ministerul de Interne. Viceministrul Veaceslav Ceban spune că MAI va informa, la rândul său, Guvernul. „Noi nu putem să le dăm acces oamenilor la terenurile lor, pentru că nu noi le-am interzis să-şi lucreze pământul. Pe 4 aprilie vor să organizeze o adunare generală a satului, să discute despre referendum“, afirmă Veaceslav Ceban. Totodată, oficialul ne-a asigurat că situaţia este sub control. „Avem suficienţi poliţişti acolo pentru a asigura ordinea publică. Monitorizăm situaţia, domnul ministru Recean a fost săptămâna trecută acolo şi în alte sate din Dubăsari“, declară Ceban.

Moldovenii de peste Nistru, momiţi cu pensii mai mari şi gaze mai ieftine

Ion Miţcul, primarul comunei Cocieri, localitate la fel aflată în stânga Nistrului, sub jurisdicţia Chişinăului, spune că problema referendumului de la Doroţcaia e veche, de când există separatismul în regiune. Susţine că n-a auzit să existe astfel de iniţiative la Cocieri, dar în contextul crizei din Ucraina aceste îngrijorări oricând pot deveni realitate.

„Dacă politicenii de la Chişinău nu vor face ceva pentru noi, un program, o strategie clară, nebuni sunt de tot felul... Cine ştie ce au în cap. Vedeţi ce se întâmplă în Ucraina“, descrie primarul comunei Cocieri, Ion Miţcul, realităţile din regiune.

Oamenii sunt progmatici

„Regimul separatist de mult timp încearcă să atragă populaţia din Doroţcaia de partea sa. Au pus un fel de reprezentant al lor. Încearcă să momească lumea cu pensii. La ei lumea se pensionează mai devreme şi pensiile sunt de două ori mai mari decât la noi. Mi-a spus primarul din Doroţcaia că oameni din Cocieri se duc să se pună la evidenţă la ei pentru ca pe urmă să obţină cetăţenia transnistreană, pentru pensii. Dar asta e o tendinţă de vreo doi ani“, a povestit Ion Miţcul.

Primarul adaugă că şi de la Cocieri mulţi localnici şi-au luat, în ultima vreme, cetăţenia transnistreană, iar acest lucru ar trebui să le dea de gândit autorităţilor de la Chişinău. „Oamenii nu o fac în scop politic, că ar fi cu două mâini pentru Transnistria, ci că vor pensii sau ca să nu fie terorizaţi atunci când se vor duce la Moscova să lucreze. Noi am avut un alt caz cu locuitorii satului Vasilevca (care ţine de comuna Cocieri – n.r.). Au fost obligaţi să-şi facă cetăţenia lor ca să se poată conecta la reţeaua de gaze“, adaugă Ion Miţcul.

Primarul satului Cocieri e revoltat pe faptul că de o săptămână oamenii nu-şi pot lucra pământul şi spune că toate negocierile cu transnistrenii n-au niciun rost. „Ai noştri (de la Chişinău – n.r.) nu fac nimic, degeaba ne mai cheamă şi pe noi la discuţii. Nicidecum nu-i putem convinge pe transnistreni că acele pământuri ne aparţin. Ei sunt nişte tineri de 20-25 de ani foarte obraznici, de te cruceşti ce aberaţii spun. În timpul de faţă mult dictează Rusia. Să decidă odată“, a spus Ion Miţcul. La fel de supărat e alesul local şi pe politicienii de conducerea Republicii Moldova, despre care spune că şi-au abandonat cetăţenii din stânga Nistrului, adăugând că până şi pe vremea comuniştilor reprezentanţii puterii mergeau în localităţile din Dubăsari, vorbeau cu populaţia, cu oamenii de afaceri, oamenii aflau totul din prima sursă.

Regimul separatist continuă presiunile asupra liceelor româneşti din Transnistria. Şcoala de la Corjova, ameninţată cu deconectarea serviciilor

Experţi: Rusia ar putea deschide al doilea front, din Transnistria

Bătrânii din localitate se plâng că duc o viaţă grea şi regretă vremurile URSS. FOTO: Tudor Iovu

Imagini din aceeasi galerie
  • Bătrânii din localitate se plâng că duc o viaţă grea şi regretă vremurile URSS. FOTO: Tudor Iovu
  • Primăria de la Doroţcaia, raionul Dubăsari. FOTO: Tudor Iovu
  • Elevii din Doroţcaia fac curat în curtea şcolii FOTO: Tudor Iovu
  • În fiecare zi, trei autocare cu copii fac naveta de la Grigoriopol. FOTO: Tudor Iovu
  • Copiii din Grigoriopol au ajuns la liceul din Doroțcaia FOTO: Tudor Iovu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările