Cum sunt văzuţi moldovenii în Europa: „Englezii cred că jucăm fotbal prost, iar italienii, că suntem muncitori”
0
Italienii se uită cu ochi mai buni la moldoveni decât la români, portughezii nu prea au auzit despre Republica Moldova, iar englezii cred că nu ne pricepem deloc la fotbal, în schimb apreciază prestaţiile ţării noastre la Eurovision. Cel puţin asta spun moldovenii stabiliţi peste hotare. În cadrul Zilelor Diasporei, aceştia s-au întâlnit cu mai mulţi oficiali şi au discutat despre posibilitatea revenirii acasă.
Aproximativ 40% din populaţia economic activă a Republicii Moldova este implicată în procesul migraţional pe termen scurt sau lung în peste 35 de ţări ale lumii. Practic, 15% din populaţia ţării este plecată în străinătate. Fie că pleacă în Italia, Spania, Grecia sau Franţa, la studii sau în căutarea unui loc de muncă bine plătit, mulţi moldoveni reuşesc să-şi întemeieze o familie peste hotare şi să-şi construiască o carieră, fiind mai apreciaţi de străini, decât au fost vreodată în propria ţară.
În Portugalia medicul nu ia şpagă
Angela Zgardan lucrează în Portugalia alături de soţul ei de peste 10 ani. Ambii sunt medici. Spune că salariul de bază al unui doctor este de 1.800 de euro. Pe lângă bani suficienţi, medicii se bucură şi de un anume prestigiu în Portugalia. „Acolo, până a rosti cuvântul doctor, pacientul nu uită să spună mult stimată, dragă doamnă doctor. Nu pot să nu felicit colegii mei medici din Moldova care ţin piept unei situaţii foarte grele. Ei au o pregătire extraordinară, trebuie doar create condiţii pentru ca să poată lucra aşa cum trebuie”, spune Angela Zgardan. Portughezii nu par să fie foarte familiarizaţi cu ţările Europei de Est. „Dacă le spun că am fost parte a Uniunii Sovietice, le este clar. Altfel, nu ştiu prea multe”, precizează doamna doctor. Ea mai spune că sistemul medical din Portugalia nu este corupt şi că nu există destui bani ca să cumperi un medic în această ţară. „În Portugalia medicul nu se cumpără, aşa cum nu se cumpără nici cunoştinţele”, afirmă femeia.
Grecii sunt soţi buni
Când a ajuns pentru prima dată în Grecia, în anul 2001, Svetlana a trăit un adevărat şoc cultural. „Totul era diferit. Muzica, tradiţiile, mâncarea şi limba! Credeam că nu voi învăţa greaca vreodată, dar astăzi o vorbesc mai corect decât grecii. Societatea elenă este primitoare. M-am adaptat rapid”, spune femeia care a studiat cultură şi istorie la Atena. În prezent lucrează în cadrul unei organizaţii numite „Ecologiştii eleni” şi este fondatoarea şi preşedintele Uniunii de Prietenie Moldo-Elenă „Alexandru Ipsinati”. „În Grecia, moldovenii sunt o comunitate cuminte, au cele mai puţine probleme cu legea şi se integrează uşor în societatea elenă”, afirmă Svetlana Lisagor Vergis care între timp s-a căsătorit cu un grec. „Bărbaţii eleni sunt drăguţi şi sunt soţi buni, cel puţin al meu este!”, spune zâmbind moldoveanca.
În Italia, mulţi români spun că sunt moldoveni
Aurica Danadachi a ajuns în Italia la 17 ani. A studiat dreptul la Roma, iar acum lucrează la un birou de avocaţi din acelaşi oraş. Spune că încearcă să fie cât mai muncitoare şi responsabilă pentru că italienii îşi creează impresiile pe baza experienţilor pe care le au cu moldovenii.
„De exemplu, cei care mă cunosc pe mine, cred că toţi sunt ca mine, iar eu încerc să fiu responsabilă, muncitoare, activă, ambiţioasă. În principiu au o părere bună despre moldoveni. Mulţi români spun că sunt moldoveni, pentru că sunt văzuţi mai bine”, afirmă tânăra de 25 de ani care a fondat recent Asociaţia tinerilor moldoveni din Roma «Open Mind-Made in Moldova». Aurica mărturiseşte că prietenii ei din Republica Moldova îi reproşează uneori că s-a „italienizat”. „Probabil este adevărat. Am mâncat zilele trecute învârtită cu brânză şi am început să mă simt mai moldoveancă, glumeşte tânăra care nu se vede întoarsă acasă, la Chişinău.
Dezamăgit de Republica Moldova
Dumitru Vicol este un tânăr moldovean care munceşte în prezent la o bancă din Londra şi este membru activ al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora din Republica Moldova. A studiat economia în Franţa şi în Marea Britanie. „Am stat cinci ani în Franţa, iar de un an m-am mutat în Anglia. Franţa este o gazdă bună pentru studenţi, Anglia fiind mai costisitoare. În Franţa, studenţii moldoveni sunt consideraţi a fi străduitori şi buni la matematică, o zic din experienţa mea de student la economie. Atunci când te angajezi, te poţi lovi de scepticismul pe care îl au ei despre cei din Europa de Est. Îţi oferă însă şansa să le schimbi părerea şi să le demonstrezi că eşti cu adevărat un om bun”, povesteşte Dumitru.
Tânărul a încercat să revină acasă de două ori. Ultima tentativă l-a dezamăgit profund. „O revenire pentru mine ar însemna un job în sectorul public. Am experimentat această revenire. Am trimis CV-ul meu mai multor înalţi funcţionari şi...am înţeles că nu e uşor să te întorci acasă. Să o spun direct, nimeni nu te aşteaptă. Cu domnul Streleţ nu am reuşit să colaborez. Cât a fost prim-ministru Iurie Leancă, atunci a fost apogeul colaborării între diasporă şi prim-ministru. Da, ei vor să studiem în afară şi să aducem aici contribuţia noastră intelectuală, dar nu sunt create circumstanţele potrivite pentru revenire”, spune Dumitru.
Englezii cred că Republica Moldova nu vrea să fie ajutată
Tânărul economist afirmă că povestea furtului din băncile Republicii Moldova a ajuns celebră în lume. „Eu lucrez în sectorul bancar şi i-am auzit pe colegii mei vorbind despre furtul miliardului. Ei nu înţeleg de ce nu vrem să fim ajutaţi. Există percepţia că Uniunea Europeană ne furnizează bani şi face investiţii, dar dacă populaţia sau coaliţia sau guvernul se comportă astfel încât sunt admise furturi, înseamnă că nu vrem să fim ajutaţi”, povesteşte Dumitru. Deşi a petrecut mulţi ani în străinătate, soţie tot din Republica Moldova îşi va lua. „Am o relaţie la distanţă, lucru dificil, dar nu imposibil. Ne vedem în fiecare lună. Fug eu acasă, vine ea sau ne întâlnim pe teren neutru. Cred că un bărbat moldovean poate fi înţeles doar de o moldoveancă. Modul nostru de a fi şi caracterul nostru, mai greu de modelat, nu va fi acceptat uşor de o franţuzoaică, de exemplu”, spune convins Dumitru.
Jucăm prost fotbal, dar cântăm bine la Eurovision
Dana Muntean s-a stabilit în Marea Britanie de doi ani. Munceşte într-o companie de publicitate şi spune că primul lucru pe care trebuie să-l faci când ajungi în Londra este să-ţi cumperi încălţăminte rezistentă la apă. „Plouă des şi e mai mereu înnorat. Acum am înţeles de ce Marea Britanie are unele dintre cele mai bune universităţi din lume. Studenţii se simt mai motivaţi să stea acasă sau în bibliotecă să să citească, decât să iasă afară”, glumeşte Dana.
Tânăra spune că englezii au câteva stereotipuri despre Moldova. „Ce au auzit ei despre Moldova? Că jucăm prost fotbal. Ne ştiu şi de la Eurovision, ei cred că suntem buni”, spune Dana care mărturiseşte că cel mai dor îi este de părinţi, de mâncare şi de discuţiile sufletiste pe care le poţi avea doar cu moldovenii. „Englezii capătă greu încredere în oameni, moldoveanul însă îţi dezvăluie toate secretele din primul moment, chiar dacă nu te cunoaşte”, crede Dana.
Strategia Naţională Diaspora-2015
În cadrul Zilelor Diasporei, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora a prezentat o strategie naţională pentru perioada 2015-2025 în vederea consolidării relaţiilor între membrii diasporei. Strategia se bazează pe următoarele principii: protejarea drepturilor şi privilegiilor membrilor diasporei, dezvoltarea şi realizarea potenţialului membrilor diasporei, extinderea oportunităţilor de contribuţie a diasporei la dezvoltarea Republicii Moldova.
Prezent la eveniment, prim-ministrul Valeriu Streleţ a spus că îşi doreşte să fie create condiţii pentru ca membrii diasporei să se întoarcă acasă şi să valorifice experienţa căpătată în străinătate. „Sunteţi ambasadorii neoficiali ai Republicii Moldova. Vă tratăm ca pe fii şi fiicele ţării. Sunt extrem de mândru că mulţi au reuşit să se afirme peste hotare, se demonstreze că moldovenii sunt oameni de o calitate excepţională”, a declarat prim-ministrul.
Se încarcă comentariile...
