Codrii lui Ştefan cel Mare, închiriaţi pe 4.000 de lei

Codrii lui Ştefan cel Mare, închiriaţi pe 4.000
de lei

Fondul forestier al Republicii Moldova este foarte mic. FOTO Arhivă Adevărul

Republica Moldova are cel mai mic procent de teritoriu împădurit din toată Europa. Din acest procent, peste 11.000 de hectare de pădure sunt date în arendă cinegetică pentru un termen de 49 de ani şi cu o plată anuală de 4.000 de lei pentru un hectar – mai puţin de 200 de euro.

În loc să fie folosite pentru a dezvolta turismul, condiţie existentă în regulamentul de arendare, pe teritoriile împădurite au fost construite vile, hoteluri, drumuri de beton şi alte lucrări interzise în pădure, spun reprezentanţii Mişcării Ecologiste din Republica Moldova (MEM).
 
Mediul natural este într-o stare alarmantă în Republica Moldova, deoarece se înregistrează degradarea considerabilă a râurilor mici, jafuri neîntrerupte şi corupţie în pădurile din ţară, devastarea subsolului prin tolerarea a sute de cariere neautorizate şi multe cazuri de braconaj şi vânat abuziv. MEM a prezentat nouă dosare în care sunt incluse problemele de mediu nerezolvate până în prezent.

Regulamentul Tarlev-Voronin

Republica Moldova este ţara cu cel mai mic procent de teritoriu împădurit din toată Europa. „Pe hârtie, 12% din suprafaţa teritoriului ţării noastre este împădurit, în timp ce în ţările din Europa, media este de 30%. Din aceste 12%, peste 11.000 de hectare au fost date în arendă cinegetică, adică pentru vânătoare şi pentru arenda recreativă, care trebuia să dezvolte un soi de turism în Republica Moldova”, spune Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Republica Moldova. Tot el aminteşte că în Poieniţa veselă, o zonă de odihnă situată în codrii Dănceniului, „arenda recreativă constă în palate, vile, hoteluri, garduri cu sârmă ghimpată şi alte construcţii făcute în sânul naturii. Se face un transfer de urbanism în natură. Iar suma de 4.000 de lei pe an pentru un hectar este doar simbolică. Darea în arendă a fost o hoţie ordinară”. Reniţă precizează că în anul 1994, în Constituţia ţării s-a introdus regula conform căreia pădurile sunt un bun public şi nu pot fi privatizate. „Dar ulterior, un regulament elaborat de Vasile Tarlev şi Vladimir Voronin a ocolit Constituţia şi permite arendarea pădurilor pe un termen de 49 de ani. Însă construcţiile făcute în pădure sunt contrare şi regulamentului Tarlev–Voronin”, a menţionat Alecu Reniţă.
 
Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Republica Moldova. FOTO Doina Grecu
 

Păduri sănătoase aproape nu există

Din tot fondul forestier al Republicii Moldova, pădurile sănătoase ocupă mai puţin de 5%, menţionează preşedintele MEM. „Cei care au luat în arendă pădurile, ei nu au luat terenuri degradate, cu trei-patru copăcei sau cu un teren alunecat, ei au luat cele mai bune păduri naturale. Prin aceste înstrăinări de terenuri noi pierdem şi arborii seculari, care reprezintă un fel de maternităţi pentru reproducerea pădurilor noastre. În anul 2013, existau peste 100 de persoane care stăteau în rând pentru a lua terenuri împădurite în arendă”, aminteşte Reniţă.
 
În prezent, Ministerul Mediului a făcut demers la Guvern pentru a fi abrogat regulamentul care presupune darea în arendă a fondului forestier, iar cei care au deja teritorii în arendă - să achite 20.000 de lei în loc de 4.000 de lei anual pentru un hectar.
 

Dosare nerezolvate

MEM a început rezolvarea dosarului Peştera „Emil Racoviţă” în anul 1990. Grota este a treia ca mărime printre peşterile de gips din Europa. În anul 2005, firma „Knauf” a finalizat lucrările de scoatere a apei şi a nămolului din peşteră şi a început extragerea de piatră, care continuă şi în prezent.
 
O altă problemă ecologică este inclusă în dosarul tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Proiectul căii ferate a fost materializat în anul 2007. Mişcarea Ecologistă din Republica Moldova a făcut numeroase demersuri în legătură cu acest proiect feroviar, care trece prin Rezervaţia naturală „Prutul de Jos”.
 
Extragerea de piatră de la Stâncile din Horodişte a început în vara anului trecut, cupă ce primarul Vasile Horodişteanu a luat decizia, în lipsa Consiliului sătesc, de a da în arendă patru hectare de pământ firmei SRL „Stânca Nord”, pentru deschiderea unei cariere de piatră. În urma sesizării sătenilor, cazul a ajuns la urechile autorităţilor. Dar dosarul încă nu a fost rezolvat.
 
Mişcarea Ecologistă din Republica Moldova se solidarizează cu toate demersurile Ministerului Mediului şi face un apel către toţi cei implicaţi în protecţia mediului înconjurator de a face un front comun pentru a putea coopera în soluţionarea dosarelor de mediu adunate.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: