BNRM marchează 188 de ani de la prima atestare documentară a instituţiei

O bibliotecă trebuie să fie acolo unde este utilizatorul ei, atât lângă cei care preferă varianta clasică, prin frecventarea bibliotecii, cât şi lângă cei din mediul virtual, în special tinerii.

O spune directorul general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Elena Pintilei, la 188 de ani de la prima atestare documentară a instituţiei.  Solicitată de IPN, Elena Pintilei, a menţionat că o bibliotecă naţională trebuie să-şi reorganizeze astfel activitatea încât să corespundă cerinţelor utilizatorilor săi.

„Evenimentele care au avut loc, în contextul pandemiei, au fost o motivaţie de a pune accent pe dezvoltare, de a revedea competenţele digitale. Am conştientizat că trebuie să fim prezenţi în mediul virtual, că trebuie să dezvoltăm o parte din servicii care trebuie să fie orientate către utilizatorul din mediul virtual”, a spus aceasta.

Totodată, directorul general al instituţiei a remarcat că la capitolul de asigurare a bibliotecii cu echipament modern încă există restanţe. „O bibliotecă care nu oferă servicii digitalizate nu mai poate pretinde la titulatură de instituţie modernă. Ne concentrăm toate eforturile pentru a corespunde tuturor cerinţelor, inclusiv pentru atragerea partenerilor de peste hotare”, a menţionat Elena Pintilei.

Potrivit ei, la momentul actual, Biblioteca Naţională dispune de un singur scanner, procurat cu zece ani în urmă. Însă, la 19 iulie 2019 a fost semnat un proiect, finanţat de Ambasada Japoniei din Chişinău, care presupune procurarea a patru scanere, inclusiv unul automat şi altul semiautomat, care vor permite digitizarea publicaţilor în diverse formate, trei staţii de lucru adiacente scanerelor şi un server de mare capacitate pentru păstrarea pe termen lung a publicaţiilor scanate cu elementele necesare pentru asigurarea securităţii.

Inaugurarea Bibliotecii Publice din Chişinău a avut loc la 22 august 1832. Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un intelectual cu studii făcute la Cernăuţi, profesor la Gimnaziul nr.1 de băieţi din Chişinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca. La baza fondului iniţial de documente au stat cărţile procurate de la colonelul I. P. Liprandi, de la Kelhner şi de la profesorul Arhanghelski.