Biserica îngropată din Căuşeni, pe traseul vechiului drum medieval moldovenesc

Turismul în Republica Moldova poate fi nu doar vitivinicol şi religios, ci şi istoric. Organizaţiile abilitate în promovarea turismului au creat un traseu al oraşelor medievale prin care încearcă să reînvie mai multe obiective turistice cu mare încărcătură istorică.

Turiştii locali şi cei străini, pe lângă mănăstiri, companii vinicole şi festivaluri tradiţionale, vor avea ocazia să viziteze o serie de localităţi, între râurile Nistru şi Prut, de pe un traseu medieval moldovenesc. Drumul medieval mai era parte a căilor comerciale ce lega Europa de Caucaz şi Asia. Reabilitarea rutei „Drumul localităţilor medievale din Republica Moldova” face parte din proiectul „Reabilitarea curţii medievale Lăpuşna pentru vizite turistice”, susţinut financiar de Uniunea Europeană prin programul transfrontalier România-Ucraina-Republica Moldova.

Reconstituirea drumului comercial medieval

Potrivit cercetărilor efectuate de către savanţii în istorie, drumul comercial moldovenesc începea din oraşele Cracovia şi Liov din Polonia, trecea prin Cernăuţi şi Siret şi ajungea la Suceava, iar de la Suceava drumul mergea spre est peste Dealul Mare prin Hârlău-Cornari, Târgu Frumos şi Iaşi. De la Iaşi negustorii se îndreptau spre Ţuţora, Boldureşti, Şişcani, Bujor, Lăpuşna, Hânceşti, Gangura, Pojăreni, Sociteni, Mereni, Tighina, Căuşeni, Cârnăţeni, Ciubărciu, Olăneşti, Ştefan Vodă, Palanca şi Cetatea Albă.

Biserica veche din satul Lăpuşna, raionul Hânceşti. FOTO: Adevărul

Echipa de proiect şi-a propus scoaterea din anonimat a unor realităţi istorice despre importanţa istorică şi comercială a satului Lăpuşna, care în perioada secolelor XV-XVI a fost un loc important în viaţa economică a ţării prin „Târgul Medieval” desfăşurat în apropiere de vamă. Istoria spune că pe la acest târg au trecut domnitorii Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Petru Aron, iar sub domnia lui Alexandru Lăpuşneanu importanţa comercială şi meşteşugărească a târgului a crescut considerabil.

Curtea Domnească de la Lăpuşna

Directorul Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului în Republica Moldova, Viorel Miron, susţine că „traseul medieval este interesant pentru turişti, deoarece sunt descoperiri arheologice şi se află în zonă de codri. În raionul Hânceşti avem satul Lăpuşna, pe teritoriul căruia se construieşte Curtea Domnească, aşa cum era în epoca medievală. Curtea este construită faţă în faţă cu Biserica medievală din sat. Savanţii au dovedit că în acest spaţiu sunt 18 situri arheologice. Pe aceste locuri era vama, unde se făceau schimburi comerciale”.

Curtea Domnească din satul Lăpuşna, raionul Hânceşti. FOTO: Adevărul

Pentru reconstituirea traseului medieval, savanţii în istorie s-au bazat pe hărţile vechi elaborate de domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, menţiunile călătorilor ce au parcurs acest drum şi săpăturile arheologice, unde au fost găsite obiecte şi mărfuri din zona turciei orientale. „La moment, pentru construcţia curţii medievale au fost cheltuiţi aproximativ 200.000 de euro, dar întregul proiect este estimat până la 13 milioane de lei”, precizează Viorel Miron.

Comoara medievală de la Căuşeni

Una dintre bijuteriile epocii medievale din Basarabia este Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din oraşul Căuşeni. Biserica este un obiectiv arhitectural despre care nu se ştie cu exactitate anul construirii, dar nici secolul. Potrivit cercetărilor istorice, aceasta datează din secolul XVI-XVIII. Biserica este semi-îngropată în pământ, fapt explicat printr-o legendă de pe timpurile tătarilor. Se spune că tătarii au permis construcţia unei biserici creştine cu condiţia ca ea să nu depăşească înălţimea unui ostaş pe cal cu suliţa în mână. Grosimea pereţilor este de un metru, iar pereţii sunt pictaţi în fresce murale specifice mănăstirilor din Ţara Românească. Potrivit unei înscripţii de pe peretele exterior, în limba greacă, opera de artă aparţine pictorilor zugravi Stanciul Radu şi Voicu. Pictura datează din anul 1763. Biserica este un monument unicat în spaţiul est-carpatic.

Altarul bisericii semi-îngropate din Căuşeni. FOTO: Adevărul

Potrivit directorului Casei de Cultură din Căuşeni, Maria Bondarenco, în altarul bisericii se află două ferestre mici îndreptate spre răsărit, dimineaţa, razele soarelui pătrunzând prin aceste geamuri formează o cruce. În anul 2012, soţia ambasadorului SUA în Republica Moldova a vizitat biserica şi a decis să aloce 15.000 de dolari pentru schimbarea acoperişului. Biserica este închisă pentru turişti.

Vedere din interiorul bisericii din Căuşeni. FOTO: Adevărul

Şeful direcţiei patrimoniului cultural din cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Sergiu Ciocanu, a menţionat pentru Adevărul Moldova că autorităţile sunt în proces de identificare a partenerilor financiari pentru restaurarea bisericii medievale din Căuşeni. Arhitecţii moldoveni au elaborat proiectul de restaurare a bisericii, iar un grup de italieni specializaţi în frescă şi arhitectură medievală au acceptat să restaureze biserica.

Cel mai vechi sat atestat documentar

Printre obiectivele turistice ce pot fi vizitate pe traseul medieval mai sunt Conacul Manuc Bey din Hânceşti, Muzeul de Istorie şi Etnografie din satul Mereni, Anenii Noi, Muzeul Verde din oraşul Ştefan Vodă, care deţine o colecţie impresionantă de păsări şi animale înpăiate. Pe lângă biserica din satul Mereni se află un muzeu de icoane vechi şi obiecte de cult. Ultima destinaţie este satul Palanca, care este considerat şi cel mai vechi sat atestat documentar din Republica Moldova. Prima atestare documentare este din anul 1410. Palanca este renumită prin tradiţii vechi de nuntă şi botez, dansuri, cultivarea cartofului, săpături arheologice şi drumul Odesa-Reni.

Conacul Manuc Bey din oraşul Hânceşti. FOTO: Adevărul