Noua formulă de finanţare a şcolilor, „banii urmează elevul“, va duce la închiderea şcolilor mici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Noua formulă de finanţare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar în funcţie de numărul de elevi  dezavantajează şcolile mici, care, fără susţinere suplimentară de la buget, riscă să dispară, spun şefii direcţiilor Educaţie din raioane.

Majoritatea instituţiilor preuniversitare din Moldova au trecut, de la 1 ianuarie, la formula de finanţare bazată pe principiul „banii urmează elevul“, care presupune că şcolile primesc resurse de la stat în funcţie de numărul de elevi. La mai mult de jumătate de an de la implementarea noii modalităţi de finanţare, reprezentanţii Ministerului Educaţiei încă nu se pot pronunţa referitor la eficienţa acesteia, abia urmând să analizeze rezultatele. Totodată, unii şefi ai direcţiilor raionale de învăţământ se plâng că şcolile mici nu se pot descurca cu banii alocaţi după noua formulă.

Deficit bugetar de 50%

În raionul Cahul, au trecut la autogestiune 44 de instituţii preuniversitare din cele 52 existente. „În general, este o idee bună să se dea bani per elev. Sunt avantajate mai ales şcolile cu un număr mare de copii. Nu şi cele mici, care vor muri la propriu. Au fost nevoite să reducă din orele extracurriculare, să dea afară oameni“, susţine Tatiana Hulub, şefa Direcţiei Generale Învăţământ, Tineret şi Sport din Cahul.

Avem o şcoală mică. Cu sistemul banii urmează elevul, alocaţiile ne ajung doar pentru salarii. Ala Prodan, directoarea şcolii primare din Parcani, Şoldăneşti

Potrivit funcţionarei, în urma trecerei la noua formulă de finanţare, şcolile din Cahul s-au pomenit cu un deficit bugetar de 40% pentru perioada ianuarie-iunie. „Anul acesta diferenţa a fost acoperită integral de stat. Însă în 2014 statul va acoperi doar 50% din banii lipsă şi va fi mai greu“, a menţionat Tatiana Hulub.

„Nimeni nu fură banii, aceştia ajung la elevi“

Şeful pe Învăţământ din Şoldăneşti, Gheorghe Dandara afirmă că şcolile incluse în noul sistem de finanţare s-au descurcat relativ bine. „Nouă instituţii au înregistrat deficit financiar, dar l-am acoperit din fondul de rezervă. Cea mai gravă e situaţia la şcoala primară din Parcani, care s-a pomenit cu o gaură de 145.000 de lei în buget. Practic, le-au ajuns banii doar de salarii, 90% din alocaţii s-au dus pentru asta,“ explică Dandara. „Ca să ne acoperim cât de cât cheltuielile, ar trebui să avem cel puţin 41 de elevi. Dar nu avem atâţia. În anul de studii 2013-2014 vom avea 24 de elevi, dintre care şapte în clasa întâi“, spune Ala Prodan, directoarea şcolii din Parcani.

Este o reformă aşteptată şi binevenită. În sfârşit, banii ajung la elev şi sunt cheltuiţi mai bine. Alexandru Ciuvaga, şeful Direcţiei Învăţământ Ungheni

Mai optimist în legătură cu perspectivele noului sistem de finanţare este Alexandru Ciuvaga, şeful Direcţiei de Învăţământ Ungheni. „Începând cu 1 ianuarie, din cele 51 de instituţii preuniversitare din raion, în proiect au intrat 12 licee, şapte gimnazii şi o şcoală primară. Banii ajung direct la şcoli, la elev. Sunt planificaţi şi cheltuiţi mai bine, inclusiv pentru reparaţii curente. Nimeni nu fură fondurile pentru învăţământ, nu ajung în altă parte“, susţine Ciuvaga. Potrivit lui, proiectul trebuia implementat cu mulţi ani în urmă.

Noua formulă dezavantajează şcolile mici, care vor muri, la propriu.  Tatiana Hulub, şefa Direcţiei Învăţământ Cahul. 

Mulţi directori de şcoli sunt îngrijoraţi că banii nu le vor ajunge pentru toate nevoile – şi pentru lefuri, şi pentru întreţinere, şi pentru dotarea instituţiilor. „Bine măcar că am reuşit, cu susţinerea Fondului de Investiţii Sociale, să schimbăm geamurile şi uşile şi să izolăm termic pereţii. Astfel, vom economisi pentru încălzire. Sper să acoperim restul cheltuielilor, dar nu cred să ne ajungă bani pentru cărţi şi echipamente moderne“, menţionează Rodica Deriş, directoarea şcolii primare din Ţâghira, raionul Ungheni.

Informaţia nu a fost sistematizată

Solicitaţi de „Adevărul“, reprezentanţii Ministerul Educaţiei au declarat că informaţia despre trecerea la noul mod de finanţare nu a fost sistematizată deocamdată şi e prematur să fie făcute concluzii. „Nu putem oferi o imagine de ansamblu. Într-o săptămână, direcţiile de învăţământ vor face totalizările şi ni le vor transmite la minister. Sunt, desigur, lacune, dar vor încerca să găsim soluţii. Bunăoară, în cazul unor şcoli mici care nu pot fi închise, chiar dacă au puţini elevi“, explică Mariana Goraş, şef adjunct al Direcţiei Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei.

Numărul şcolilor, în scădere

Reforma structurală în educaţie a demarat în anul 2010 în două raioane pilot - Căuşeni şi Râşcani. Proiectul a continuat în 2012 în alte nouă raioane şi două municipii, iar de la 1 ianuarie 2013 este implementat la nivel naţional. Potrivit Ministerului Educaţiei, urmare a reducerii contingentului de elevi, în anul de studii 2012 - 2013 au fost închise 57 instituţii şi alte 58 au fost reorganizate prin reducerea unei trepte de învăţământ. Actualmente, există 270 de şcoli mici, însă numărul celor care urmează să fie reorganizate sau închise în anul de studii 2013-2014 va fi concretizat în perioada următoare, după ce vor avea loc şedinţe ale consiliilor raionale. Numărul şcolilor primare, gimnaziilor şi liceelor s-a micşorat cu 6,6% (95 instituţii) şi constituie 1.328 de instituţii, faţă de 1.423 în anul 2009.

Cât „costă“ un elev 

Statul alocă pentru educaţia unui elev în medie 6.282 de lei pe an. Banii sunt împărţiţi pentru remunerarea cadrelor didactice şi auxiliare, achitarea serviciilor, întreţinerea instituţiilor, dezvoltarea bazei didactice şi a celei tehnico-materiale a şcolii. 

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite